Presa internaţională dar şi politicienii reacţionează după victoria la prezidenţialele din Franţa a centristului Emmanuel Macron. „Orice alt rezultat ar fi însemnat o catastrofă la nivel european”, scrie The Guardian şi atrage atenţia asupra riscului alunecării spre extrema dreaptă în Europa. „Este o majoritate clară împotriva pericolului de extremă-dreaptă rasist reprezentat de dna Le Pen, o majoritate de care Franţa avea nevoie şi totodată una dintre cele mai mari victorii prezidenţiale din istoria celei de-a V-a Republici. Este totodată un pas decisiv înapoi pentru ceea ce unii au considerat uneori ca fiind curentul populist de dreapta care ameninţă guvernele din lumea dezvoltată ca urmare a Brexitului şi a alegerii lui Donald Trump”, mai comentează The Guardian. Le Monde subliniază că Emmanuel Macron este cel mai tânăr preşedinte al celei de-a V-a Republici şi aminteşte priorităţile anunţate de viitorul locatar de pe Champs-Élysées. „Înverşunat apărător al Uniunii Europene, Emmanuel Macron vrea să instituie un buget, un Parlament şi un ministru de finanţe al zonei euro. El susţine de asemenea controlul investiţiilor străine în Europa. În sfârşit, fostul ministru al economiei intenţionează să reducă cu 50% proporţia nuclearului în producerea de energie până în 2025. În materie de viaţă publică, candidatul vrea să interzică parlamentarilor să exercite activităţi de consiliere şi să angajeze membrii ai familiei lor”, scrie Le Monde. Diario de Noticias din Portugalia observă că deşi victoria lui Macron este detaşată, cifra de 11 milioane reprezentând francezii care au votat pentru Marine Le Pen s-a dublat faţă de prezidenţialele din 2002, când Jacques Chirac l-a înfrânt pe tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen. Faptul că partidele politice tradiţionale au pierdut la unison arată, mai scrie Diario de Noticias, că „este vorba, mai ales, despre un vot al oamenilor supăraţi şi speriaţi. Supăraţi, deoarece văd cum se înrăutăţeşte calitatea vieţii lor şi că nimeni din partidele guvernamentale nu a reacţionat, şi speriaţi, pentru că infracţionalitatea se instalează, terorismul atacă, iar cei care se află la putere par neputincioşi în privinţa răspunsului”. Printr-un gest care arată clar că intenţionează să strângă relaţiile franco – germane, primul telefon pe care Emmanuel Macron l-a dat din postura de viitor preşedinte a fost adresat cancelarului Germaniei, scrie Daily Express. „Liderul cu chip proaspăt al Franţei a avut o conversaţie telefonică de 10 minute cu cel mai puternic conducător al Europei, la doar câteva minute după ce şi-a aflat victoria, şi a promis că va vizita Berlinul foarte curând”. Urmărind şi reacţiile dinspre estul continentului, Le Soir arată că liderul rus Vladimir Putin l-a îndemnat pe preşedintele francez ales să „depăşească neîncrederea reciprocă” pentru a combate împreună „ameninţarea crescândă a terorismului şi extremismului violent”. Iar preşedintele comisiei de informaţii a Consiliului Federaţiei, Alexei Puşkov, a estimat că „decepţia se va instala foarte repede” la alegătorii dlui Macron, care moşteneşte, în opinia lui, o „ţară scindată şi divizată”, mai arată Le Soir. Între timp, Rusia se pregăteşte pentru parada de Ziua Victoriei, anunţând că va etala un număr impresionant de militari şi tehnică de luptă. Sputnik precizează că repetiţiile generale au avut loc pe 7 mai şi reia declaraţiile comandantului-şef al forţelor terestre ruseşti, care arată că au participat la repetiţii peste 10.000 de militari şi 114 unităţi de armament modern şi echipament militar. Aviaţia a fost reprezentată de 72 de elicoptere şi avioane. The Mirror comentează – cităm – că „preşedintele Rusiei se laudă cu muşchii militari ai ţării în cadrul repetiţiilor pentru parada anuală a Zilei Victoriei”. „Deşi Rusia a luptat alături de Aliaţi în timpul războiului, Ziua Victoriei se doreşte o demonstraţie rusească de forţă împotriva Vestului”. Tot despre alianţe scrie şi ziarul turc Hürriyet, care mută centrul de atenţie spre Orient. În pline discuţii cu Uniunea Europeană privind valorificarea acordului de liber schimb, Turcia îşi îndreaptă privirile spre ţările arabe ale Golfului Persic şi ia în calcul înfiinţarea unei zone libere de comerţ cu aceste state. Înainte de vizita în Kuwait pe care o începe astăzi preşedintele Erdoğan, publicaţia citată aminteşte că Turcia va participa la un proiect de extindere a aeroportului internaţional din acest stat, în valoare de peste patru miliarde de dolari. Dacă pe de o parte doreşte să îşi extindă relaţiile cu ţările Golfului, de cealaltă parte Ankara anunţă că vrea să construiască un zid la graniţa cu Iranul, pentru a împiedica circulaţia luptătorilor PKK. Un responsabil turc citat de Hürriyet arată că vor fi construiţi 70 de kilometri de gard la frontieră şi că mai multe şosele din provinciile estice ale ţării vor fi supravegheate permanent, cu tehnologie de ultimă oră. Despre tehnologie şi teorii ale fizicii scrie şi ziarul Il Messaggero din Italia, care aminteşte că de astăzi „Vaticanul organizează o conferinţa despre tatăl teoriei Big Bang-ului”, preotul George Lemaitre. La observatorul Vaticanului are loc o conferință științifică legată de găuri negre şi unde gravitaţionale, la care vor participa laureați ai Premiului Nobel și astrofizicieni renumiţi, anunţă Il Messaggero. „Crede, dar şi cercetează”, ar putea fi aşadar motto-ul conferinţei de la Vatican.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
