Presa de peste ocean informează că, la Washington, preşedintele american Donald Trump a apreciat drept foarte bună întâlnirea cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Potrivit Agenţiei Bloomberg, Trump a declarat după întâlnirea cu ministrul rus de Externe că violenţele din Siria trebuie să înceteze. Pe lângă problema siriană au fost discutate şi soluţionarea israeliano-palestianiană, situaţia din Afganistan şi conflictul din Ucraina, precizează Interfax. Şeful diplomaţiei ruse a subliniat că, în ciuda tuturor dificultăţilor existente în relaţiile bilaterale, Rusia şi SUA trebuie să rezolve, prin eforturi comune, problemele care se află pe ordinea de zi internaţională, adaugă Russia Today. Recenta decizie a preşedintelui Trump de a-l concedia pe directorul FBI, James Comey, a zguduit Washingtonul, şi nu numai, măsura ridicând semne de întrebare despre soarta anchetării legăturilor cu Rusia în campania electorală americană, notează revista Time. Concedierea lui James Comey aminteşte de Watergate, titrează the New York Times. După celebrul scandal, niciun preşedinte nu a mai demis o persoană care conducea o anchetă cu privire la el, niciodată sistemul juridic nu a mai fost atât de ameninţat şi nici încrederea în independenţa acestui sistem nu a fost atât de zdruncinată, crede The New York Times. Spionul Edward Snowden a acuzat administraţia SUA de “amestec politic” în concedierea lui Comey, iar Julian Assange l-a invitat să lucreze pentru WikiLeaks, scrie The Daily Caller. Tot la Washington, administraţia Trump a dat o lovitură relaţiilor SUA – Turcia, prin aprobarea unui plan de înarmare a kurzilor sirieni care luptă împotriva Statului Islamic în Siria, notează The Washington Post. Această decizie va avea consecinţe şi un „rezultat negativ” pentru Washington, a ripostat premierul turc Binali Yıldırım, citat de Hurriyet Daily News, adăugând că nu îşi imaginează că Statele Unite ar putea să aleagă între un parteneriat strategic şi o organziaţie teroristă. Fiecare armă obţinută de gruparea kurzilor sirieni constituie o ameninţare pentru Turcia, a subliniat şi ministrul de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de Sabah.
La Londra, premierul Theresa May l-a primit pe secretararul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe fondul speculaţiilor că va angaja trimiterea de trupe suplimentare britanice în Afganistan, informează The Telegraph. Liderul NATO a confirmat că alianţa ar avea nevoie de câteva mii de militari în plus în Afganistan. Totodată, SUA îşi vor spori capacitatea de monitorizare a activităţilor militare ruseşti în regiunea Mării Baltice, înaintea amplului exerciţiu numit Zapad cu potenţiala participare a circa o sută de mii de soldaţi, organizat de Moscova în encvala Kaliningrad şi în sectorul de vest al ţării, scrie The Wall Street Journal. Aflat într-un turneu european, secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a făcut un popas la Vilnius, Lituania, învecită cu regiunea rusă Kaliningrad, notează Stars and Stripes. Oficialul american a sugerat că SUA ar putea trimite baterii Patriot în Lituania, înaintea marelui exerciţiu militar al Rusiei din august şi septembrie şi a vizitat poligonul Pabrade, din apropierea graniţei cu Belarus, unde este staţionat un batalion german în cadrul misiunilor NATO, adaugă ziarul american. În acelaşi timp, Comandantul Armatei SUA în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a semnalat recent necesitatea mai multor trupe în Europa de Est, pentru a contracara Rusia, consemnează Stars and Stripes, menţionând că numai două brigăzi de luptă sunt poziţionate permanent în Europa, adică circa o şesime din cei 60.000 de militari americani staţionaţi pe Continent.
La Moscova, parada organizată de Ziua Victoriei a subliniat deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident, constată Foreign Policy, amintind că, în 2005, Piaţa Roşie a găzduit 38 de şefi de stat la defilările de atunci, iar în 2017, s-a remarcat preşedintele unei singure ţări, cel al Republicii Moldova. Cu ocazia vizitei la Moscova, Igor Dodon a catalogat aderarea Moldovei la NATO ca fiind „categoric inacceptabilă, Chişinăul intenţionând să îşi menţină neutralitatea”, citează Rosbalt. În cadrul întrevederilor oficiale avute în Rusia, Igor Dodon s-a declarat dispus la o cooperare constructivă cu autorităţile din Transnistria, reţine Ria Novosti. La rândul său, Kremlinul consideră ca un semn pozitiv intenţia conducerii Republicii Moldova de a se ocupa de problema soluţionării transnistrene, notează Tass, subliniind însă că reprezentantul Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că s-ar discuta posibilitatea revenirii la aşa-numitul plan Kozak, ce prevedea o federalizare a Republicii Moldova, propus de Rusia în 2003, dar respins de Chişinău. Potrivit declaraţiilor lui Igor Dodon, citat de Tass, în relaţiile ruso-moldovene a început o nouă etapă – revenirea la un parteneriat strategic.
(Cristina Zaharia)
