Klaus Iohannis: Domnule preşedinte al Comisiei Europene, domnule ministru, domnule preşedinte Ion Iliescu, domnule preşedinte Traian Băsescu, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfinţia Voastră, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi membri ai Parlamentului României, Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, doamnelor şi domnilor, dragi cetăţeni europeni, bine aţi venit la Palatul Cotroceni! Îmi face o deosebită plăcere să putem sărbători împreună astăzi, aici, Ziua Europei. Avem alături de noi un oaspete important, un bun prieten al României, pe domnul Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Mulţumesc Jean-Claude că ai acceptat invitaţia mea şi mă bucur mult că îţi pot ura bun venit la Bucureşti, în această zi specială în care celebrăm atât Ziua Europei, cât şi cei zece ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană. Dincolo de bucuria festivă, orice moment aniversar este totodată şi un prilej de reflecţie. Avem ocazia să ne gândim la ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru noi, dar şi la ce reprezintă România pentru marea familie europeană. Uniunea a luat naştere după cel de-al Doilea Război Mondial, ca un proiect de pace care a adus prosperitate şi unitate pe continentul europen. A fost un moment fără precedent, care a modelat ireversibil Europa în care trăim astăzi, transformând-o într-un spaţiu al valorilor democratice consolidate. Ca orice mare proiect, UE
s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase provocări, pe care le-a depăşit cu succes, dar parcă niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum. Trebuie să facă faţă simultan unor crize profunde. Sunt provocări multiple pe care trebuie să le gestionăm, fie că ne referim la situaţia de securitate de la graniţele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum, când pentru prima dată în istoria sa un stat membru decide să părăsească Uniunea, fie că ne referim la ameninţările de natură teroristă sau la proliferarea tendinţelor eurosceptice, xenofobe ori radicale. Sunt teste dificile, care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea şi, poate lucrul cel mai important, care de fapt defineşte acest proiect, unitatea. Tocmai de aceea cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită şi solidară în soluţii şi în abordări. Lecţiile trecutului ne-au demonstrat că Uniunea a ieşit întărită din situaţiile de criză prin soluţii comune, eficiente şi durabile. Sunt convins că proiectul european va continua să se dezvolte dacă vom rămâne cu toţii fideli valorilor pe care este clădit întregul edificiu al Uniunii Europene: democraţia, libertatea, diversitatea şi toleranţa. De altfel, momentul aniversării a 60 de ani de la naşterea UE a dat ocazia statelor membre să îşi reafirme, la Summitul de la Roma din luna martie, ataşamentul faţă de principiile care au stat la baza fondării Uniunii. Esenţa Declaraţiei de la Roma este că numai lucrând împreună şi pe baza unor obiective comune statele membre vor putea duce mai departe proiectul european.
Doamnelor şi domnilor, la zece ani de la aderare, mă bucură faptul că România îşi păstrează viziunea sa profund proeuropeană. Am spus în nenumărate rânduri, şi repet, că obiectivele noastre privind viitorul UE sunt clare: consolidarea pe mai departe a proiectului european şi susţinerea ca singura alternativă viabilă a unei construcţii puternice, bazată pe unitate şi pe respectul pentru valorile sale fundamentale. De regulă, la orice aniversare ne facem un bilanţ, ne gândim la ce s-a schimbat, cum am evoluat, unde am fi dorit să fim. După un deceniu în UE, putem spune fără tăgadă că bilanţul este unul pozitiv, iar progresele înregistrate de România în tot acest timp sunt mai mult decât evidente. În mod cert aderarea a avut costurile sale, dar acestea au fost cu mult depăşite de beneficiile aduse. Aşadar ce au însemnat cei zece ani de apartenenţă la UE pentru România? În primul rând opţiunea europeană a reprezentat pentru noi orientarea spre valorile împărtăşite cu unele dintre cele mai vechi şi consolidate democraţii. Ceea ce ne face membri de drept ai UE sunt mai ales principiile şi valorile de care noi românii suntem în mod autentic ataşaţi, tocmai datorită acestei reale afinităţi a societăţii româneşti faţă de valorile şi cultura europeană, ţara noastră şi-a putut contura un profil solid în interiorul Uniunii şi şi-a demonstrat de fiecare dată când a fost necesar angajamentul şi loialitatea în susţinerea unităţii, coeziunii şi solidarităţii europene./fcostea/atataru/ Pe parcursul celor zece ani de apartenenţă, România şi-a definit tot mai puternic rolul său în procesul de luare a deciziilor la nivel european, mai cu seamă în privinţa eforturilor Uniunii de a răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi, pentru că, domnilor şi doamnelor, oamenii sunt cei care se află în centrul construcţiei euopene. Aceasta este partea cea mai importantă a proiectului european, modul în care prin deciziile noastre asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai crescut şi o viaţă prosperă şi sigură pentru toţi europenii. Din acest punct de vedere, pentru România efectele benefice ale apartenenţei la Uniune sunt incontestabile. Fără susţinerea, din toate punctele de vedere, a familiei europene, acele progrese pe care în prezent le considerăm, poate, uneori de la sine înţelese, s-ar fi produs mult mai lent sau poate nu s-ar fi produs deloc. Consolidarea democraţiei şi modernizarea instituţională, creşterea economică, intensificarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor străine directe, stimularea antreprenoriatului, accesul la fonduri structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene sunt beneficii pe care nu trebuie să le uităm în nici un moment. Toate acestea nu reprezintă o simplă enumerare. Sunt realităţi care au schimbat la modul cel mai concret viaţa de zi cu zi a fiecărui român. Să ne amintim, în acelaşi timp, şi de drepturile pe care le au românii în calitate de cetăţeni europeni, posibilitatea de a călători liberi, oportunitatea de a studia sau de a munci în statele membre ale Uniunii Europene sunt doar câteva dintre cele mai importante. Doamnelor şi domnilor, astăzi, la zece ani de la aderare, perioadă care a adus beneficii semnificative României, întrebarea firească este: care sunt în continuare paşii de urmat? După un deceniu de apartenenţă, se poate spune că România a depăşit etapa de adaptare la statutul de membru al Uniunii şi dispune de voinţa şi capacitatea de a contribui activ la efortul de revigorare şi consolidare a proiectului european. Într-o regiune marcată de provocări complexe, România are atuul de a fi o sursă de stabilitate. Tocmai de aceea, este important să ne consolidăm profilul de partener credibil şi să rămânem ferm angajaţi în susţinerea statului de drept, în apărarea libertăţilor fundamentale şi în promovarea economiei de piaţă. O oportunitate pentru România este preluarea în primul semestru din 2019 a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Acest moment reprezintă nu doar prilejul de a ne remarca mai mult la nivel european, dar şi o responsabilitate la fel de importantă. Avem şansa de a consolida viziunea noastră politică asupra viitorului Europei şi, implicit, a locului României în această Uniune. Un obiectiv pe care guvernanţii români ar trebui să şi-l propună este şi utilizarea cât mai eficientă a tuturor instrumentelor şi mecanismelor europene, care să accelereze dezvoltarea României. Consolidarea ţării noastre din toate punctele de vedere nu face decât să asigure Europei un important pilon de stabilitate politică, economică, dar şi socială în regiune. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere finalizarea celor două obiective importante ale României în vederea integrării sale depline în cadrul Uniunii, respectiv aderarea la Zona Euro şi Schengen. Sunt două obiective legitime pentru România şi este interesul nostru strategic să ne racordăm cât mai profund la procesele de integrare europeană. Am speranţa că aceste deziderate vor deveni realitate într-un viitor apropiat. Doamnelor şi domnilor, românii sunt în continuare printre cei mai proeuropeni cetăţeni ai Uniunii. Aceasta pentru că proiectul european reprezintă pentru noi mult mai mult decât o simplă construcţie politică. Când spunem Uniunea Europeană spunem libertate, democraţie, pace şi prosperitate. Când spunem Uniunea Europeană spunem viitorul nostru comun în marea familie a naţiunilor prospere şi dezvoltate. Progresul României este indisolubil legat de destinul Uniunii Europene. Închei, aşadar, prin a ura La mulţi ani românilor şi mulţi ani Europei unite! Domnule preşedinte Juncker Jean-Claude.
******
Jean-Claude Juncker: Doamnelor şi domnilor, mulţumesc tuturor, foştilor preşedinţi, pe care îi evoc aici. Doamnelor şi domnilor, ţin să vă mulţumesc domnule preşedinte Iohannis pentru felul în care m-aţi primit în acest cadru extraordinar. Mă bucur să pot sărbători Ziua Europei cu voi, cu dumneavoastră, într-un oraş,
într-o ţară care îmi sunt în mod special dragi. Este o ţară pe care o îndrăgesc, pentru că am putut să parcurg împreună cu România şi românii mai multe etape importante ale istoriei recente a Europei. În decembrie 1989, România a devenit candidată şi am fost preşedinte atunci când am semnat la Luxemburg tratatul de adeziune a României la Uniunea Europeană. Deci, am sentimente de simpatie deosebită pentru România şi nu încetez să admir această ţară în privinţa a ceea ce a făcut de când a intrat în familia europeană. Aici, în România, este o răscruce a popoarelor şi s-a creat o cultură unică şi bogată şi care a inspirat multe poeme româneşti extraordinare. Locul natural pe care România îl are este în interiorul familiei europene. România şi Europa sunt lucruri care merg împreună, ca să citez un autor francez. Graţie eforturilor României de a-şi pune de acord istoria, geografia cu istoria şi geografia europeană, iată că suntem împreună. Primind România în sânul UE, am pus final Războiului rece, acel război care a divizat Europa în două părţi aparent ireconciliabile. Românii trebuie să fie mândri pe drept cuvânt de parcursul lor european şi noi, ceilalţi europeni, am fost îmbogăţiţi, practic, de prezenţa României în Uniunea Europeană. România a dat o nouă dimensiune Europei. Avem, iată, deschidere la Marea Neagră, pe care nu o aveam înainte, înţelegem mai bine vecinii direcţi ai României, graţie explicaţiilor pe care dumneavoastră ni le-aţi dat, acolo, la Bruxelles. România este unul dintre cei mai mari membri ai UE, dar este şi o mare naţiune. Suntem, practic, datori României pentru bogăţiile, pentru contribuţiile pe care le-a avut la Uniunea Europeană. Astfel, Uniunea Europeană a devenit mai bogată, mai diversă după adeziunea României. România îşi va exersa preşedinţia UE pentru prima oară în istoria sa, în 2019, şi am făcut o promisiune: vreau ca mecanismul de MCV să fie până atunci anulat. Nu putem să prezidăm Uniunea Europeană cât ne aflăm sub un astfel de mecanism de control şi de reglementare impus de ceilalţi. Va trebui ca până atunci să înceteze acest mecanism. Vreau, de asemenea, ca România să ajungă să facă parte din Zona Schengen, pentru că deja îndeplineşte toate criteriile şi, trebuie să recunoaştem acest lucru, nu ne mai rămâne decât să facem acest lucru şi să îi acordăm acest titlu de ţară membră a Spaţiului Schengen. Nu se pune problema să mai adăugăm alte criterii pentru ca România să devină membră a Spaţiului Schengen. Uniunea Europeană se construieşte în armonie. Uneori în ritmuri diferite. Dar nu sunt adeptul ideii unei Europe cu două viteze, nu e vorba de acest lucru, pentru că românii ar putea să considere că oficialii europeni ar vrea să reintroducă un fel de Cortină de Fier din nou în Europa. Şi nu e cazul. Am fost cu toţii fericiţi când Cortina de Fier a căzut şi nu vrem să repetăm un asemenea moment, desigur. Nu este vorba de a construi două blocuri în interiorul UE, ci de a căuta mijloacele potrivite pentru a coopera şi a fi împreună. România are un viitor frumos în faţa ei, datorită talentelor, curajului, inteligenţei românilor, care, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, au putut demonstra că sunt parteneri buni, cu o reputaţie bună şi care sunt respectaţi peste tot în Europa. Cred că România şi Uniunea Europeană, şi românii, şi europenii, pot construi împreună lucruri mari, măreţe împreună. Mulţumesc!
