Acaparată de noul scandal declanşat de destituirea şefului FBI, presa internaţională inserează şi câteva articole despre România, în principal pe marginea vizitei făcute la Bucureşti de preşedintele Comisiei Europene, precum şi despre alte aspecte legate de actualitatea din Uniunea Europeană.
În calitate de membru al blocului comunitar, România a adus „pace şi stabilitate continentului” european, relatează Washington Post, citându-l pe Jean-Claude Juncker. Subliniind că „intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a extins blocul până la Marea Neagră”, şeful executivului european a apreciat că românii sunt „un popor curajos şi determinat”, menţionează acelaşi cotidian din capitala americană. Un alt ziar din Statele Unite, New York Times notează că „România ar putea convinge Bruxelles-ul să sisteze monitorizarea sistemului ei judiciar înainte să preia preşedinţia Consiliului European, în 2019”, ceea ce ar presupune şi primirea în Spaţiul Schengen. Insistând că va „pleda pe lângă autorităţile române să garanteze ireversibilitatea reformelor”, Juncker „a afirmat totodată că acei cetăţeni care au luat apărarea statului de drept sunt cel mai mare atu al României”, consemnează jurnalul new-yorkez. Un recent studiu realizat de agenţia americană Pew atrage atenţia publicaţiei EUObserver. „Credincioşii ortodocşi formează un grup pro-Rusia în Europa”, titrează observatorul european citând concluziile analizei Pew, din care reţinem că „Cei mai mulţi cetăţeni din blocul majoritar ortodox, care cuprinde state membre ale UE şi ale NATO, precum Bulgaria, România şi Grecia, dar şi ţări aspirante la statutul de membre ale UE, precum Georgia, Moldova şi Serbia, consideră că Rusia ar trebui să acţioneze ca un ‘tampon’ împotriva Occidentului şi ar trebui ‘să le apere’, dacă va fi necesar”. „70% dintre greci şi peste 50% dintre bulgari şi români au fost de acord cu declaraţia potrivit căreia ‘o Rusie puternică este necesară pentru a contracara influenţa Occidentului'”, iar pentru Moldova procentul a fost de 61%, consemnează publicaţia de la Bruxelles. Totodată, „60% dintre greci, 65% dintre români şi 56% dintre bulgari au susţinut şi ideea potrivit căreia Rusia ‘este obligată să îi apere’ pe credincoşii ortodocşi din străinătate”, relevă acelaşi sondaj, cu concluzia că s-a observat o „întărire a credinţei religioase în blocul ortodox, comparativ cu ‘laicizarea’ din cele mai multe state majoritar catolice”. Studiul este de altfel comentat şi de ziarul italian La Stampa, cu concluzia că „În Europa de Est, legătura dintre ortodoxie şi identitatea naţională este tot mai puternică”, iar „mândria naţională se manifestă din ce în ce mai frecvent”. Acelaşi cotidian din Peninsulă publică un interviu cu reprezentanta UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini, care îşi exprimă convingerea că după Brexit „europenii încep să-şi dea seama ce au de pierdut” şi „au înţeles că UE este un instrument care ne ajută să depăşim problemele şi ne dă mai multă putere pentru a înfrunta globalizarea”. În acelaşi timp, blocul comunitar va integra ţările din Balcani, asigură doamna Mogherini, cu precizarea că în loc de extindere preferă să vorbească despre o „reunificare a Europei”. Şi dacă pentru Bătrânul continent, după victoria lui Marcon în alegerile prezidenţiale din Franţa, situaţia pare mai încurajatoare, America arată tot mai dezbinată, mai ales după destituirea şefului FBI, o temă care stârneşte preocuparea ziarelor americane şi nu numai. După „decizia bruscă de a-l înlătura pe directorul FBI, James Comey, la care se adaugă noile apeluri la desemnarea unui procuror special pentru a ancheta influenţa exercitată de Rusia asupra alegerilor prezidenţiale de anul trecut şi legăturile Kremlinului cu campania electorală a lui Trump, apar noi întrebări”, notează Washington Post. New York Times remarcă „impresia de criză pe care o denotă încercarea preşedintelui de a-şi justifica decizia de a-l demite” pe Comey. Acelaşi cotidian american îl citează pe directorul interimar al Biroului federal de investigaţii, care în mărturia depusă în faţa senatorilor a spus că fostul său şef are „o largă susţinere” printre angajaţii FBI şi a subliniat că Biroul de investigaţii nu va putea fi oprit „să facă ceea ce este bine” privitor la cercetările pe tema Rusiei. Wall Street Journal relatează că „după destituirea directorului FBI, Congresul american şi-a intensificat focalizarea asupra potenţialei conspiraţii dintre asociaţi ai preşedintelui Trump şi guvernul rus, ordonându-i fostului consilier pentru securitate naţională Mike Flynn să le pună la dispoziţie documentele referitoare la Rusia”. Iar între timp, „Casa Albă încearcă să lupte împotriva otrăvii suspiciunilor”, conchide Le Monde, în vreme ce El Pais din Spania vorbeşte despre o „nixonizare” a lui Trump, cu trimitere la faptul că fostul preşedinte republican „l-a destituit şi el pe funcţionarul care se ocupa de investigarea neregulilor din timpul alegerilor prezidenţiale de la acea dată”, iar până la urmă Nixon a demisionat. Din Belgia, Le Soir se referă la alte suspiciuni, cele privitoare la programul nuclear al Coreii de Nord, care au determinat înfiinţarea unei unităţi speciale în cadrul CIA, aceasta fiind „prima misiune a agenţiei de informaţii americane focalizată pe o singură ţară”, în condiţiile în care SUA nu exclud lansarea unei lovituri preventive pentru a împiedica Phenianul să dezvolte o rachetă nucleară”. În fine, aflat într-o vizită la Londra, secretarul general al ONU pledează pentru reformarea acesteia, „astfel încât să poată apăra valorile iluministe, într-o perioadă în care agenda drepturilor omului pierde teren în faţa ‘naţionalismului agresiv'”. „Există multă furie în lume. Oamenii văd multă bogăţie şi inegalitatea s-a agravat”, evidenţiază Antonio Guterres, cu menţiunea că „singura soluţie este să investim în coeziunea socială”./abuzoian/gioan
(Adriana Buzoianu, RADOR)
