Scena politică franceză continuă să se afle în centrul atenţiei presei internaţionale, ca şi agenda preşedintelui Marcon. Ziarele străine menţin de asemenea sub observaţie atacul cibernetic care a afectat o mare parte a lumii conectate la Internet.
„Édouard Philippe numit prim-ministru”, titrează Le Figaro, cu precizarea că „primarul oraşului Le Havre, republican de centru-dreapta, devine al 23-lea premier al celei de-a V-a Republici” franceze. Acelaşi cotidian din Hexagon menţionează că „noul şef al statului voia un premier de dreapta pentru a-i dezorienta pe republicani, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative”. Un portret al noului ocupant al Palatului Matignon regăsim în ziarul Liberation, unde Edouard Philippe a semnat în ultimii ani cronici. În ultimul din articolele semnate de el, reliefează Liberation, el „a vorbit despre o Franţă ‘paradoxală şi contradictorie’, care aspiră ‘la reformă şi la stabilitate’ şi cultivă ‘un nivel fără egal al cheltuielilor publice’, lăsând totodată să se impună modelul liberal”. La rândul său, pornind de la prima vizită externă pe care Macron a făcut-o la Berlin, Le Monde consideră că „guvernul german este dispus să acorde atenţie proiectelor europene” ale noului lider de la Elysee. Chiar şi Donald Trump se pare că este pregătit să-l întâlnească pe noul preşedinte francez, la Bruxelles, cu ocazia summitului NATO din 25 aprilie, „pentru a-şi compara opiniile”, relatează ziarul belgian Le Vif citând un înalt reprezentant al administraţiei de la Washington. Mai puţin entuziast, Vladimir Putin ar fi spus că relaţiile cu Macron „vor fi mai bune… dar nu la fel de bune cum au fost cu Chirac!”, scrie Le Soir citându-l pe fostul premier francez Jean-Pierre Raffarin. Cotidianul belgian punctează că, „la rândul său, Manuel Macron a făcut din opoziţia sa faţă de preşedintele rus o marcă electorală a diferenţelor care îl separau de adversarii săi”. Pentru Financial Times, ştirea zilei este că „Putin dă vina pe serviciile de informaţii americane pentru atacurile cibernetice WannaCry”. Pe aceeaşi temă, Washington Post relatează că cele mai recente „atacuri informatice au lovit sediile unor instituţii guvernamentale din China, dar impactul global pare a se domoli”. Poate şi în urma intervenţiei inspirate a unui tânăr din Marea Britanie, despre care The Telegraph scrie că are 22 de ani, este un autodidact în IT şi a oprit atacul ‘ransomware’ din dormitorul casei părinţilor săi, care locuiesc într-o staţiune litorală din Devon. Totuşi, New York Times avertizează că „deşi infracţiunile cibernetice de felul atacului ‘ransomware’ au multe în comun cu furturile tradiţionale, ele pot fi mai distructive şi mai greu de soluţionat”. În orice caz, „instituţiile UE nu au fost afectate de atacul cibernetic global”, ne asigură EUObserver. Aceeaşi publicaţie de la Bruxelles consemnează că blocul comunitar „nu este pregătit să semneze proiectele comerciale referitoare la Drumul chinezesc al mătăsii”, întrucât „este nevoie de mai multe garanţii din partea Beijingului în domeniile liberului schimb, al protecţiei mediului şi condiţiilor de muncă”. Proiectul, lansat de preşedintele chinez Xi Jinping, „aduce stabilitate în economia mondială”, apreciază preşedintele rus citat de agenţia de presă Tass, în vreme ce din Grecia, Kathimerini subliniază că Atena „va avea un rol strategic pe Drumul Mătăsii secolului XXI”. Iar Washington Post conchide că „forumul Drumul Mătăsii scoate în evidenţă puterea Chinei – şi puterea propagandei sale”. Pentru lumea occidentală, mai preocupantă este însă propaganda rusească, după cum notează The Guardian, care relatează că la Praga are loc o conferinţă a specialiştilor în securitate din 27 de ţări, inclusiv Statele Unite şi ţări est-europene, pe tema presupusei intervenţii a Rusiei în alegeri. „Cea mai concertată tentativă de până acum, de contracarare a măsurilor destabilizatoare ale Kremlinului care au drept obiectiv subminarea alegerilor din ţări occidentale”, este organizată de Stratcom – departamentul de comunicaţii strategice al NATO, precizează The Guardian. Cu menţiunea că evenimentul are loc într-un moment de „preocupări intensificate ca urmare a deciziei lui Donald Trump de a-l destitui pe directorul FBI, care superviza o anchetă asupra presupuselor legături dintre Rusia şi echipa de campanie electorală a lui Trump din 2016”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
