Presa internaţională scrie pe larg despre scandalurile politice din Statele Unite, care au ajuns deja să afecteze şi lumea finanţelor, unde se înregistrează pierderi de zeci de miliarde de dolari. „Vremuri periculoase pentru Trump şi pentru naţiune” titrează The New York Times şi comentează, referitor la demiterea lui James Comey din funcţia de director al FBI, că „Acum, preşedinţia lui Trump ar putea deveni o debandadă ce va duce spre declin şi prăbuşire”. Şi motivează publicaţia citată că „Dacă Trump s-a gândit că, îndepărtându-l pe Comey va scăpa de un ghimpe, acum se confruntă cu un câmp de ciulini”. În locul lui Comey a fost propus Robert Mueller, „un profesionist care a condus FBI-ul timp de 12 ani şi care este aproape unanim respectat de ambele partide din Washington pentru competenţa şi integritatea sa”, mai arată The New York Times. O anchetă realizată de Reuters indică faptul că Michael Flynn, prim-consilierul lui Trump pe probleme de securitate dar şi alţi consilieri din campania lui Trump ar fi avut cel puţin 18 contacte cu oficiali ruşi în ultimele şapte luni ale campaniei electorale din 2016. Materialul publicat de Reuters citează mai mulţi foşti şi actuali oficiali americani familiari cu contactele celor două părţi. Tensiunile sunt amplificate de apariţia unor articole în presă, potrivit cărora preşedintele Trump i-ar fi furnizat ministrului rus de externe, aflat în vizită în SUA, o serie de informaţii clasificate. „Dezvăluirile făcute de Trump ruşilor îl pun în dificultate pe Netanyahu”, titrează Courrier Internaţional din Franţa, la puţin timp după ce The Wall Street Journal publicase un material în care scria că sursa informaţiilor privind organizaţia teroristă ISIS o reprezenta un agent israelian. Scandalul apărut cu o săptămână înainte de vizita preşedintelui american în Israel nu afectează relaţiile dintre cele două ţări, spune ministrul israelian al apărării, citat de Haaretz. „Legăturile militare ale Israelului cu SUA sunt profunde, semnificative şi fără precedent. Aşa a fost şi aşa va rămâne”, a afirmat Avigdor Lieberman. Pe de altă parte, Al Jazeera – care citează responsabili iordanieni din domeniul informaţiilor – arată că detaliile oferite de Donald Trump oficialilor ruşi în legătură cu planurile ISIS de a organiza atentate în avioane proveneau de fapt de la spioni iordanieni. Criza politică de la Washington afectează şi pieţele financiare, anunţă Bloomberg, care precizează că cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut într-o zi 35 de miliarde de dolari. Cel mai bogat om, Bill Gates, a pierdut 1 miliard de dolari din cauza scăderii acţiunilor Microsoft. Co-fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a pierdut 1,7 miliarde de dolari iar fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost cel mai grav afectat, înregistrând o pierdere de 2 miliarde de dolari. Din actualitatea europeană, presa reţine că noul preşedinte al Franţei şi omologul său rus au avut o primă convorbire telefonică, în cursul căreia s-au angajat să dezvolte „relaţiile tradiţional prieteneşti”, după cum arată TASS. Surse de la Kremlin indică faptul că „A fost exprimată disponibilitatea reciprocă de a dezvolta relaţiile tradiţionale de prietenie ruso-franceze în sferele politică, comercial-economică, culturală şi umanitară”. Dacă Moscova şi Parisul îşi declară intenţia de a colabora mai strâns, relaţia dintre Berlin şi Ankara devine tot mai tensionată din cauza neînţelegerilor legate de baza aeriană de la Incirlik. Ziarul turcesc Hürriyet scrie, citând surse din Germania, că autorităţile de la Berlin iau în calcul găsirea unor baze alternative pe care să îşi mute militarii aflaţi acum la Incirlik. Berlinul, nemulţumit de faptul că Turcia a refuzat în mai multe rânduri vizita unor parlamentari germani la Incirlik, ia în calcul opt posibile baze alternative în Cipru, Iordania, Kuweit, Italia sau chiar acasă în Germania. Ministrul turc de externe nu se arată impresionat de această perspectivă. Potrivit ziarului Bugün, ministrul Mevlüt Çavuşoğlu a declarat – cităm – „Dacă Germania vrea să plece de la Incirlik, treaba lor, ştiu ei, noi nu ne rugăm de ei. Au vrut să vină, i-am ajutat. Dacă vor să plece, le spunem La revedere”. După un alt „La revedere”, spus în urmă cu doar o săptămâna Republicii Moldova, Comisia de la Veneţia a revenit la Chişinău pentru a se informa în legătură cu proiectul preşedintelui Dodon de a schimba Constituţia. Portalul Independent.md scrie că preşedintele vrea să organizeze un referendum pentru a extinde de la două la cinci cazurile în care poate dizolva Parlamentul. Iar Unimedia.md aminteşte că Parlamentul European a decis să amâne ajutorul financiar în valoare de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova până când Comisia de la Veneția se va pronunța asupra intenției autorităților de la Chișinău de a modifica legislația electorală. Captivă în tumultul politic al ultimelor zile, presa îşi mai găseşte un moment de respiro pentru a trage cu ochiul la ce se întâmplă la Cannes, unde a început cea de a 70-a ediţie a Festivalului de film. Le Parisien comentează că „Frumuseţile de la Cannes îşi fac propriul cinema”, arătând că privirile juriului şi ale publicului sunt împărţite între marile ecrane şi ţinutele de gală, bijuteriile strălucitoare, coafurile şi machiajele deosebite pe care le afişează vedetele. „Cine va fi cea mai frumoasă pe covorul roşu?”, este o întrebare dar poate şi o provocare pe care o lansează Le Parisien.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
