Relaţiile politice europene şi primul turneu extern al preşedintelui Donald Trump continuă să reţină cu precădere atenţia presei internaţionale. Autorităţile de la Bruxelles l-au mandatat oficial pe Michel Barnier, fost ministru francez şi fost comisar european, să reprezinte forul comunitar în relaţia cu Londra, în perspectiva Brexit. „UE îi dă liber lui Barnier să înceapă negocierile”, titrează La Libre Belgique şi precizează că „Miniştrii celor 27 de state răspunzători de afacerile europene au căzut de acord la Bruxelles asupra mandatului de negociere şi asupra directivelor care vor dicta poziţiile emisarilor europeni”. Cel mai delicat punct al negocierilor va fi „plata sumei pe care UE o cere Marii Britanii (sumă evaluată de partea europeană la 60 de miliarde de euro), din cauza angajamentelor în diferite programe şi bugete europene, care vor continua inclusiv după retragerea britanicilor, aşteptată pentru martie 2019”, mai arată La Libre Belgique. Despre „un divorţ cu costuri ridicate” scrie şi The Express din Marea Britanie, care arată că Michel Barnier „îşi doreşte să furnizeze liderilor europeni primul raport privind stadiul negocierilor pe 23 iunie, exact la un an de la ziua în care britanicii au şocat restul Europei prin decizia de a pleca”. The Express aminteşte că „Marea Britanie a ameninţat că va părăsi negocierile dacă blocul nu renunţă la plăţile de divorţ”. Un front comun pentru reformarea Zonei Euro îşi doresc miniştrii de finanţe din Germania şi Franţa, anunţă Le Monde. Publicaţia arată că la o săptămână după venirea noului preşedinte francez în capitala germană, întâlnirea miniştrilor de finanţe urmăreşte, pe de o parte, să „ofere substanţă noului impuls pe care dl. Macron vrea să-l dea relaţiei franco-germane şi Uniunii Europene”, dar şi „să-i liniştească pe germani în legătură cu politica economică a noului guvern francez”. Cei doi au anunţat constituirea unui grup de lucru însărcinat să facă „propuneri concrete pentru a progresa în integrarea Zonei Euro”, mai arată Le Monde. Relaţiile se încălzesc în estul Europei, între Turcia şi Rusia fiind semnat un acord privind ridicarea reciprocă a restricţiilor în domeniul comercial. TASS precizează că vicepremierii celor două ţări au semnat documentul privind anularea restricţiilor în cursul summitului Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, desfăşurat în Turcia. Acordul a fost semnat cu ocazia vizitei premierului rus, Dmitri Medvedev, la Istanbul în contextul întâlnirilor pe care le are acesta cu omologul său turc, Binali Yıldırım, şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, comentează ziarul turc Sabah. Tot din actualitatea din această ţară reţinem că la Ankara a început procesul a peste 200 de persoane acuzate de implicare în tentativa de puci din iulie 2016. Hürriyet menţionează că, din cele 221 de persoane urmărite în dosar, 200 se află în închisoare, nouă sunt în stare de libertate în aşteptarea judecăţii, iar 12 sunt considerate fugitive, printre care şi Fethullah Gülen, liderul mişcării omonime pe care Ankara o acuză că este în spatele tentativei de puci. Din structurile militare, în dosar sunt urmăriţi un general cu patru stele, trei generali-locotenenţi, patru generali-maiori, 16 generali de brigadă, 26 de colonei, 37 de maiori şi 21 de căpitani, restul fiind militari de rang inferior, mai aminteşte Hürriyet. Turneul internaţional al preşedintelui Trump ajunge în Israel, iar presa urmăreşte cu atenţie declaraţiile făcute de liderii celor două părţi, în contextul tensiunilor care caracterizează relaţiile din Orientul Mijlociu. The New York Times titrează „Pregătirile pentru vizita lui Trump dezvăluie disensiunile politice din Israel” şi comentează că „Spre deosebire de pompa regală şi de ceremoniile cu care preşedintele Trump a fost întâmpinat în Arabia Saudită, planurile vizând sosirea sa în Israel au degenerat în nişte certuri politice nedisimulate chiar înainte ca avionul prezidenţial să fi atins pământul”. Motivul îl aflăm din Ha’aretz, care precizează că premierul Netanyahu a trebuit să le ordone miniştrilor săi să participe la ceremonia de primire de pe aeroport, după ce a aflat că mai mulţi dintre ei intenţionau să o ocolească, din cauză că nu fusese prevăzut ca dl Trump să le strângă mâinile pe pistă”. Ha’aretz aminteşte că Donald Trump este primul preşedinte al Statelor Unite care vizitează oraşul vechi din Ierusalim în timpul mandatului. Reuters scrie că „Israelul face unele concesii palestinienilor înaintea vizitei lui Trump”, arătând că este vorba despre unele solicitări de ordin economic făcute de preşedintele american, dar şi înfiinţarea unui comitet care să examineze legalizarea coloniilor construite fără aprobare formală în Cisiordania. Chicago Tribune notează că preşedintele Trump a declarat – cităm – că „Israelul şi arabii împărtăşesc aceeaşi cauză comună împotriva ameninţărilor reprezentate de Iran”. „Trump a mai făcut un gest simbolic, punând o punte între Israel şi lumea arabă. Zborul său la bordul Air Force One este considerat primul zbor oficial direct între Arabia Saudită şi Israel, ţări care nu au relaţii diplomatice”, mai arată Chicago Tribune. Nemulţumite de declaraţiile făcute în Israel de Trump, care a acuzat Iranul că furnizează ajutor financiar şi militar „teroriştilor şi miliţiilor”, autorităţile de la Teheran au arătat că SUA încurajează „iranofobia” cu scopul de a convinge statele arabe să cumpere armament, arată postul de stat Press-TV din Iran.
(Autor: Florin Matei- RADOR)
