Boala cardiovasculară (BCV) este una dintre principalele cauze de deces în Europa. În ciuda unei scăderi semnificative în ultimii 30 de ani, aproximativ patru milioane de decese din cauza BCV sunt înregistrate anual în Europa, arată statistici recente ale Societății Europene de Cardiologie. Acestea reprezintă 46% din totalul cauzelor de mortalitate în Europa.
Boala cardiovasculară (BCV) este cauzată în principal de arterioscleroză, o afecțiune care blochează arterele ce alimentează cu oxigen și substanțe nutritive inima și creierul. De asemenea, anumite afecțiuni, precum diabetul zaharat, pot și ele spori riscul de BCV.
„Deși există mai mulți factori care pot influența apariția afecțiunilor cardiovasculare, inclusiv factori genetici, stilul de viață pe care îl adoptăm joacă un rol extrem de important. Sedentarismul, o dietă nesănătoasă și neechilibrată pot accelera riscul de boli cardiovasculare. De aceea, este important să adoptăm o dietă echilibrată, care să conțină toate componentele alimentare esențiale: proteine, lipide și glucide”, spune dr. Corina-Aurelia Zugravu, Președinte al Centrului de Studii despre Bere, Sănătate șu Nutriție.
Fructele si legumele, alimentele bogate în acizi grași omega-3, vitaminele C și E au un rol benefic în diminuarea riscului afecțiunilor de inimă, deoarece limitează producerea de colesterol și protejează inima și arterele împotriva instalării aterosclerozei.
Consumul de morcovi are efecte benefice asupra sănătății inimii, datorită conținutului lor de fitonutrienți cu rol antioxidant: beta-caroten, alfa-caroten, luteină, acid hidroxicinamic, acid ferulic, antocianidine, cianidine sau malvidine. Totodată, potasiul și fibrele din morcovi reglează nivelul de sodiu din organism și controlează presiunea sângelui, care atunci când este ridicată poate declanșa hipertensiunea arterială.
Peștele, precum somonul, tonul, macrou sau hering, este bogat în acizi grași omega-3 care scad nivelul de colesterol rău și ajută la fluidizarea sângelui, fapt ce poate preîntâmpina formarea cheagurilor de sânge la nivelul creierului. De asemenea, peștele este bogat în proteine, antioxidanți și vitamina D care pot favoriza scăderea tensiunii arteriale și stimula activitatea cardiovasculară.
Semințele de in au rol cardioprotector, fiind o foarte bună sursă de antioxidanți, acizi grași omega-3, dar și de minerale precum magneziul, cunoscut pentru rolul său benefic în prevenirea bolilor cardiovasculare. De asemenea, semințele de in au un conținut bogat de fibre, care odată pătrunse în organism, ne ajută să reducem absorbția de colesterol din alimente. Conținutul de acizi grași omega-3 face din in și un foarte bun antiinflamator, stimulând eliminarea grăsimilor oxidate și a toxinelor din organism.
Și băuturile bogate în fibre, precum berea, atunci când este consumată moderat, ar putea avea un efect protector la nivel cardiovascular, mai ales dacă sunt integrate într-un stil de viață sănătos. Berea conține polifenoli cu proprietăți antioxidante și ajută la stimularea circulației sângelui. În plus, datorită ingredientelor sale naturale, este o foarte bună sursă de magneziu și potasiu, iar prin conținutul de antioxidanți și fibre solubile poate contribui la creșterea nivelului de colesterol bun (HDL). Studii internaționale arată că un consum de aproximativ 660 ml de bere pe zi este asociat cu un risc de incidență a bolii cardiovasculare cu 25% mai scăzut comparativ cu abstinenții. Studiile în rândul populației pe subiecți cu hipertensiune au arătat că un consum de alcool de până la 660 ml de bere pe zi poate scădea riscul relativ de BCV cu până la 40%.
RADOR – 25 mai 2017
