În Marea Britanie, nivelul de alertă teroristă a fost ridicat de la nivelul „grav” la „critic”, pentru întreaga ţară, ca urmare a atentatului sinucigaş de la Manchester, anunţă Newsweek, explicând că guvernul de la Londra a declanşat un plan de urgenţă pentru poziţionarea de militari în locuri publice cheie, pentru a ajuta forţele de poliţie. În consecinţă, explică The Wall Street Journal, turiştii ajunşi în Regat vor avea parte de un peisaj neobişnuit, cu soldaţi postaţi inclusiv la cele mai vizitate obiective turistice. Atentatul de la Manchester este un efort al extremiştilor de a distruge valorile occidentale, crede The New York Times. La Razón deplânge un „masacru al inocenţilor”, Le Soir atenţionează că „tinerii şi copiii sunt noile ţinte ale ISIS”, iar La Stampa notează că „Statul Islamic ne-a atacat viitorul”. După tragedia de la Manchester, revista Time îşi pune o serie de întrebări în legătură cu vulnerabilitatea Marii Britanii în faţa terorismului. Potrivit autorităţilor, aproximativ 850 de cetăţeni britanici s-au alăturat unor organizaţii teroriste din Irak şi Siria, jumătate dintre ei fiind deja întorşi pe teritoriul Regatului Unit. Un fenomen care se accelerează, în timp ce ISIS se retrage din zonele de război, scrie Time. Dintre toate ţintele majore din Europa ale Statului Islamic, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Germania şi Franţa, se pare că numai Parisul a luat ameninţarea teroristă mult mai în serios, crede The Washington Times. Preşedintele francez Emmanuel Macron doreşte extinderea stării de urgenţă impuse în 2015, o nouă lege antiterorism şi un centru de coordonare pentru combaterea terorismului, care să fie direct sub comanda guvernului, scrie Le Monde. Totodată, în timp ce capitala Germaniei se pregăteşte pentru un sfârşit de săptămână plin de mitinguri, autorităţile au arestat mai multe persoane la Berlin, suspectate de legături cu extremismul islamic, informează Europe Online Magazine.
Condamnând barbarul atac din Regatul Unit, preşedintele american Donald Trump s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, unde au discutat pe tema păcii, a dialogului interconfesional, libertăţii religioase, sprijinirea imigranţilor şi protecţia comunităţilor creştine, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, notează L’Osservatore Romano. Vaticanul a descris drept cordială prima întâlnire dintre Suveranul Pontif şi liderul SUA, adăugând că ambii şi-au exprimat satisfacţia faţă de bunele relaţii bilaterale existente, completează La Repubblica. Doi dintre cei mai puternici oameni din Occident, cu viziuni aproape opuse, par a se fi înţeles bine, constată The Washington Post, iar The Washington Times conchide că întâlnirea lui Trump cu Papa Francisc a încheiat periplul său de cinci zile în comunităţile reprezentând trei dintre cele mai mari religii ale lumii, într-un efort simbolic de a uni popoarele în faţa extremismului.
După Roma, Trump a sosit la Bruxelles, unde un important dispozitiv de securitate a fost instituit atât pentru sosirea sa, cât şi pentru summit-ul NATO, anunţă La Libre Belgique. Aceasta va fi prima întâlnire a liderului de la Casa Albă cu Alianţa Atlantică, precizează Foreign Policy, iar The Washington Post anticipează că lucrurile asupra cărora Trump şi omologii săi europeni ar putea să nu se prea înţeleagă sunt legate de ceea ce reprezintă NATO în afara combaterii terorismului şi, probabil, a confruntării cu Rusia. Totodată, în ajunul sosirii lui Donald Trump la cartierul general al NATO, aliaţii au continuat să dezbată ideea alăturării oficiale la coaliţia condusă de SUA împotriva ISIS, unii dintre membrii având reţineri legate de acest demers din care Washingtonul a făcut o prioritate. Totuşi, SUA au anunţat planuri de consolidare militară pentru NATO, prin angajarea a 1,4 miliarde de dolari pentru cheltuieli militare destinate Europei, notează The Wall Street Journal. Secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a dat, la rândul său, asigurări că, în pofida criticilor SUA, Europa îşi sporeşte treptat cheltuielile în materie de apărare, scrie El Pais. „La summit, le voi cere aliaţilor să se angajeze în elaborarea planurilor naţionale anuale pentru materializarea obiectivelor propuse”, a spus Stoltenberg, detaliind că respectivele planuri vor avea trei aspecte – bani, capacităţi şi angajamente materiale. „În acest moment crucial pentru securitatea noastră, într-o lume plină de incertitudini, aliaţii se comportă la înălţimea situaţiei”, a asigurat Stoltenberg, citat de El Pais. Valorile sunt liantul care uneşte cele 28 de state membre ale NATO, subliniază Foreign Policy. Azi, aceste valori sunt puse la încercare din multiple direcţii, inclusiv din interior. A proteja aceste valori este vital pentru securitatea Americii şi este un proces ce începe în toate capitalele statelor membre, continuă revista americană de politică externă, subliniind că acesta este mesajul pe care NATO trebuie să îl audă din nou.(Cristina Zaharia)
