Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump continuă să se afle în prim-planul presei internaţionale, care face bilanţul summitului G-7 şi relatează despre situaţia cu care se confruntă preşedintele american la întoarcerea în patria sa. Ziarele străine alocă de asemenea spaţii însemnate articolelor care se ocupă de ameninţarea teroristă.
„Liderii G7, reuniţi la Taormina, au găsit uşor teren de înţelegere în privinţa terorismului, după atentatul ucigaş care a lovit Marea Britanie”, rezumă Le Monde, cu menţiunea că liderii celor mai bogate ţări de pe planetă „nu au progresat în ce priveşte clima, nici în ce priveşte comerţul internaţional”. Trump se regăseşte „pe poziţii diametral opuse cu ceilalţi membri ai G-7 în privinţa schimbării climatice”, observă Financial Times. Din Belgia, Le Soir insistă la rândul său că „declaraţia finală a summitului” din Italia „constată dezbinarea în problema încălzirii climatice, o premieră după zeci de comunicate ale G-7 care afirmau necesitatea reducerii emisiilor cu efect de gaz de seră”. Din punctul de vedere al cotidianului german Rheinische Post, reuniunea G-7 şi summitul NATO au demonstrat „cum demontează Donald Trump Occidentul”. „Merkel nu mai consideră că Statele Unite sunt demne de încredere” şi afirmă că europenii „trebuie să-şi ia soarta în propriile lor mâini”, detaliază un alt cotidian german, Suddeutsche Zeitung. Totuşi, jurnalul bruxellez Le Soir notează că în vreme ce cancelarul german Angela Merkel s-a arătat exasperată, noul preşedinte francez Emmanuel Macron „a apreciat că discuţiile G-7 cu preşedintele american, referitoare la schimbarea climatică, aduc un ‘progres’ faţă de ceea ce se putea aştepta cu câteva săptămâni în urmă”. Şi tot Marcon a explicat presei că strângerea de mână mai mult decât fermă cu omologul său american „nu a fost neintenţionată”, ci a demonstrat că preşedintele Franţei „nu va face mici concesii, nici măcar simbolice”, după cum citim în Le Figaro. Şi dacă preşedintele Trump nu şi-a dat încă acordul pentru măsurile de combatere a efectelor schimbării climatice, după cum reţine EUObserver, liderul de la Casa Albă a spus totuşi ‘da’ în privinţa menţinerii sancţiunilor la adresa Rusiei. De altfel, ziarul italian Il Giornale observă că summitul G-7 a fost „bântuit de fantoma lui Putin”. Pentru că, după cum explică Il Giornale, „Coșmarul din Libia, tragedia siriană, răspunsul la terorismul Isis, după masacrul de la Manchester, sunt ecuații de nerezolvat” fără Rusia lui Putin.
La o săptămână de la atacul terorist de la Manchester, „premierul britanic a subliniat importanţa luptei împotriva expansiunii teroriste pe internet”, relatează Le Soir, cu precizarea că „în timp ce ISIS bate în retragere în Irak şi Siria”, „lupta se mută pe internet” iar companiile de web au o „responsabilitate socială, ele trebuie să facă mai mult pentru a elimina conţinuturile dăunătoare”, în special propaganda jihadistă şi manualele de fabricare a unor bombe artizanale”, subliniază acelaşi cotidian belgian. Între timp, Marea Britanie reduce nivelul de alertă, dar avertizează că „este posibil ca membri ai reţelei având legătură cu atacatorul sinucigaş Salman Abedi să fie încă în libertate”, relatează The Times citându-l pe ministrul de interne din cabinetul de la Londra. Din Spania, La Vanguardia scrie că după un alt atentat, soldat cu moartea a 29 de creştini copţi, „avioanele egiptene au bombardat taberele de antrenament ale grupurilor teroriste din estul Libiei”. Preşedintele Egiptului „a acuzat gruparea teroristă Stat Islamic pentru atacul comis de 10 bărbaţi mascaţi asupra unui autobuz în care se aflau creştini copţi şi care se îndrepta spre mănăstirea San Samuel” din sudul Egiptului, menţionează cotidianul spaniol. Totuşi, „creştinii copţi acuză guvernul egiptean că nu le asigură protecţia”, evidenţiază The Guardian şi aminteşte că acesta a fost „al patrulea atac împotriva creştinilor din Egipt, comis începând cu luna decembrie şi revendicat de ISIS”, bilanţul acestor atrocităţi fiind de 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Ziarele americane relatează în acest timp că, la întoarcerea acasă, Donald Trump s-a regăsit în faţa unei noi serii de acuzaţii. Preşedintele american „revine acasă unde se confruntă cu relatările despre ancheta în care este implicat ginerele său, Jared Kushner, pentru posibile legături între Rusia şi asociaţi ai lui Trump”, scrie New York Times, cu concluzia că „Trump sfârşeşte turneul său acolo de unde l-a început: în dezacord cu aliaţii şi criticat pentru legăturile cu Rusia”. Dar, în opinia secretarului securităţii interne din cabinetul lui Trump, propunerea ginerelui preşedintelui, de stabilire a unui canal secret de comunicare cu guvernul rus, nu ar fi condamnabilă. Citat de Washington Post, secretarul securităţii interne a apreciat că iniţiativa „de a comunica prin orice mijloace cu oamenii, în special cu organizaţii care nu sunt deosebit de prietenoase cu noi, este un lucru bun”. Şi tot din cunoscutul cotidian din capitala americană aflăm că „Trump are în vedere o remaniere a personalului său, în încercarea de a ţine sub control criza pe tema Rusiei”. Iar pe Twitter, „Trump ia în vizor scurgerile de informaţii de la Casa Albă, care au ţinut în atenţia presei ancheta pe marginea relaţiei dintre campania lui electorală şi Rusia”, după cum remarcă Wall Street Journal. În fine, presa internaţională îi aduce un ultim omagiu lui Zbigniew Brzezinski, consilier pentru securitate naţională al fostului preşedinte american Jimmy Carter, în anii frământaţi ai crizei ostaticilor din Iran şi invaziei sovietice în Afganistan. „În eseurile, interviurile şi apariţiile tv ale sale de-a lungul anilor, Zbigniew Brzezinski, descendent al unei familii de aristocraţi polonezi, a urmărit cu atenţie cele şase administraţii care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a lui Donald Trump, a cărui alegere nu a susţinut-o şi despre a cărui politică externă a spus că este lipsită de coerenţă”, scrie New York Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
