Prima întâlnire dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi noul preşedinte francez Emmanuel Macron, desfăşurată luni seară la Paris şi văzută de Wall Street Journal drept una tensionată, s-a suprapus cu declaraţiile cancelarului german despre necesitatea ca Europa să-şi ia soarta în propriile mâini, remarcă Bloomberg. „Putin, primit la Versailles pentru un dialog ‘fără concesii’ cu Macron”, titrează Le Soir, în timp ce La Stampa conchide că Macron i-a ţinut piept lui Putin, atenţionându-l că „Vom fi vigilenţi cu drepturile omului”. Limbajul trupurilor a fost cordial, dar rece, remarcă şi The Guardian, detaliind că într-o discuţie catalogată chiar de preşedintele francez „drept extrem de sinceră şi directă”, Macron a avertizat că folosirea armelor chimice în Siria va primi un răspuns imediat din partea Franţei, în timp ce Putin a avertizat, la rândul lui, că sancţiunile europene împotriva Rusiei din cauza crizei din Ucraina nu vor duce la o rezolvare a acestei crize. În rest, presa occidentală a apreciat acuzaţiile formulate de Emmanuel Macron împotriva propagandei mincinoase duse de organe ruseşti de presă pe teren european. „Macron îi aruncă lui Putin în faţă campania rusească de ştiri false”, titrează New York Post, lansând, în viziunea Business Insider, un „atac remarcabil”, chiar cu Putin de faţă, împotriva Russia Today şi Sputnik, pe care le-a acuzat de dezinformare. „Macron conduce războiul împotriva ‘propagandei minicinoase’, dar nu vine cu fapte concrete” – a replicat imediat Russia Today. Mai mult, potrivit Le Soir, preşedinta „Russia Today” îl acuză pe Macron că ameninţă libertatea presei. În rest, presa rusă pune accent pe aspectele pozitive ale întâlnirii. Astfel, Kommersant vorbeşte despre o „atmosferă de toleranţă reciprocă”, Nezavisimaia Gazeta titrează „Putin și Macron şi-au apreciat punctele forte unul altuia”, iar Gazeta.ru conchide că „Putin și Macron s-au despărțit cu speranța” strângerii legăturilor. „Copilul teribil” al Franţei surprinde presa rusă, concluzionează Le Monde, observând că mass-media de la Moscova vorbeşte despre o întâlnire „amicală” ca formă, dar „nervoasă” pe fond.
Tensiunile dintre Statele Unite şi Germania par să înregistreze noi escaladări după summitul NATO şi reuniunea G7 de la sfârşitul săptămânii trecute. Marţi, tonul discuţiei a mai urcat cu o treaptă, iar tensiunea dintre cele două ţări a atins un nivel inedit în istoria recentă, constată La Libre Belgique. „Trump atacă dur Germania cu privire la cheltuielile ei în cadrul NATO şi la excedentul bugetar pe care îl înregistrează, după ce Merkel a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA faţă de aliaţii săi”, titrează Los Angeles Times. „Avem un ENORM deficit comercial cu Germania, în plus, ea plăteşte MULT MAI PUŢIN decât ar trebui pentru NATO şi sectorul militar. Foarte rău pentru SUA. Acest lucru se va schimba”, a fost replica virulentă a preşedintelui american postată pe Twitter marţi, după ce în aceeaşi zi, Merkel şi-a repetat poziţia că relaţia cu SUA este extrem de importantă, dar că Germania trebuie să se orienteze şi spre alţi aliaţi, notează Business Insider. Der Spiegel încearcă să descopere ce se află în spatele declaraţiilor lui Merkel şi conchide că ele sunt o expresie a eforturilor sale de consolidare a Europei. „Merkel şi-a intensificat atenţia asupra Franţei, spunând că ea şi preşedintele Emmanuel Macron au convenit asupra unei „noi ofensive” în cooperarea franco-germană şi că cele două ţări intenţionează să prezinte o „foaie de parcurs” pentru reformele dorite. Ministrul de externe Sigmar Gabriel a prezentat şi el un plan concret, care cuprinde, pe lângă întărirea zonei euro, posibile investiţii comune germano-franceze, un fond de apărare comun şi o cooperare mai intensă în politica externă”, explică Der Spiegel.
La Chişinău, „Guvernul Moldovei expulzează cinci diplomați ruși, iar președintele e furios”, titrează New York Times, explicând că decizia luată luni de guvernul pro-european al Moldovei a fost calificată de preşedintele ţării Igor Dodon, susţinut de Moscova, drept „scandaloasă” și menită să submineze relațiile dintre Moldova şi Rusia. Cei cinci diplomați ruși „au fost declarați persona non grata în baza informațiilor pe care le-am primit de la serviciile speciale” susţine premierul Pavel Filip, citat de agenţia Info-Prim Neo. Jurnal de Chişinău titrează că „Moscova pregăteşte un „răspuns dur”, în timp ce viceministrul rus de externe Grigori Karasin declară pentru Ria Novosti că gestul reprezintă o „gravă provocare” și o lovitură aplicată forțelor politice conduse de Igor Dodon, care pledează pentru o normalizare a relațiilor bilaterale cu Federația Rusă. La rândul lui, preşedintele Igor Dodon, a cerut conducerii Rusiei să nu ia decizii pripite ca răspuns la „provocarea” coaliţiei proeuropene de guvernământ privind expulzarea diplomaţilor ruşi, pentru că, explică Dodon, „acţiunile de răspuns vor lovi în simplii noştri cetăţeni, nu în autorii acestor decizii”, scrie agenţia rusă Tass, adăugând că preşedintele moldovean a convocat Consiliul de Securitate al ţării pentru a cere explicaţii guvernului.
(Carolina Ciulu)
