Prin faptul că preşedintele Klaus Iohannis va fi primul lider din Europa Centrală şi de Est care va discuta la Washington cu Donald Trump, România a obţinut un mare succes diplomatic, dar nu neapărat şi surprinzător.
Cei doi preşedinţi se vor întâlni vineri. Iohannis a sosit în SUA deja de duminică, iar marţi a primit cea mai înaltă disctincţie din partea Comitetului Evreiesc din America, pe care o primiseră anterior şi Angela Merkel, Nicolas Sarkozy şi Bill Clinton.
Vizita preşedintelui român ar putea constitui pentru mulţi o surpriză, mai ales că Bucureştiul se afla în relaţii deosebit de bune cu administraţia americană anterioară condusă de Barack Obama şi a urmărit în decursul întregii campanii prezidenţiale cu mari reţineri şi temeri evoluţia candidatului republican.
Numai că simpatia politică nu este primordială în comparaţie cu interesele geopolitice.
În ultimii ani SUA a construit în România capete de pod militare a căror menţinere depăşeşte disputele ideologice. În opinia istoricului de origine română Lucian Orăşel din Washington vizita în SUA a preşedintelui Iohannis se poate explica evident prin faptul că Bucureştiul a acceptat printre primii majorarea cheltuielilor de apărare la două procente din PIB, aşa cum este prevăzut printre alte cerinţe în documentul de bază al NATO şi cum este condiţionat de noul preşedinte republican. ”Europa nu este problema Americii. NATO este o alianţă militară constituită în principiu de statele membre. Numai că în acest moment NATO este acelaşi cu SUA, deoarece Europa şi ţările membre nu au dorit să contribuie cu nimic la Alianţă şi au cerut ca America să le apere gratuit” – a opinat Orăşel, adăugând că vizita nu a fost iniţiată de Iohannis, ci de Trump. Invtaţia se potriveşte politicii mult declamate în acest moment privind prioritatea interesuui naţional, după ce sistemul scutului antirachetă de la Deveselu sau baza militară de la Constanţa au devenit icoanele prezenţei europene a Washingtonului.
Recent şeful Statului Major din România a menţionat că România va achiziţiona rachete americane de tip Patriot. Se pare că decizia nu s-a luat încă de Washington, dar potrivit unor relatări de presă problema nu figurează oficial pe ordinea de zi a negocierilor lui Iohannis. Potrivit unor informaţii neoficiale rachetele Patriot vor costa patru miliarde de euro. Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu a evidenţiat într-o declaraţie acordată publicaţiei citate majorarea bugetului armatei. După cum a spus, guvernul de la Bucureşti nu are ce face cu surplusul de trei miliarde de euro, ceea ce poate motiva proiectul achiziţiei.
(Autor: István Pataky) http://bit.ly/2rGN339
MAGYAR IDŐK (Ungaria), 8 iunie 2017
Traducerea: Imola Stănescu
