Alegerile anticipate din Marea Britanie, alături de audierea fostului director al FBI, James Comey, ţin capul de afiş al presei internaţionale.
În timp ce buletinele de vot sunt încă numărate, Washington Post scrie că alegătorii britanici s-au prezentat la urne „cu gândul la ameninţarea teroristă şi la Brexit”. De la Londra, The Guardian apreciază că „rezultatul alegerilor generale din Regatul Unit ar putea avea un impact major asupra negocierilor” privind ieşirea insularilor din Uniunea Europeană, programate să înceapă peste numai 10 zile. Aceeaşi gazetă de pe malurile Tamisei aminteşte că principalele puncte de discordie se referă la valoarea facturii de ieşire a Marii Britanii, drepturile cetăţenilor şi frontiera din Irlanda. „Traumatizaţi de atentatele care i-au vizat în trei rânduri, britanicii îşi aleg destinul, la aproape un an de la referendumul la care au optat pentru Brexit”, face socoteala Le Figaro. The Times confirmă că scrutinul s-a desfăşurat în condiţiile unor „măsuri drastice de securitate”, în vreme ce „liderii partidelor au îndemnat publicul să nu permită ca indignarea să perturbe procesul democratic”. Şi, în fine, Financial Times încearcă să răspundă la întrebarea „de ce este atât de important scrutinul britanic pentru restul lumii”. „În esenţă, Marea Britanie şi UE nu au decis încă ce înseamnă Brexit – dacă ieşirea din bloc va face Regatul Unit mai protecţionist, de exemplu, sau dacă rolul statului se va restrânge sau va creşte”, explică ziarul financiar de la Londra. Şi în plus, „Marea Britanie nu s-a mai confruntat cu o alegere ideologică atât de tranşantă, de câteva decenii”, evidenţiază acelaşi Financial Times, cu menţiunea că „principalele două partide din politica britanică au cumulat împreună o susţinere nemaivăzută din 1983”, iar „aparenta revenire a celor două formaţiuni este şi mai izbitoare în comparaţie cu tendinţa europeană de dezamăgire sporită faţă de vechea ordine politică”. În plus, Regatul Unit rămâne membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, un stat înarmat nuclear cu una din cele mai capabile armate din NATO şi cu legături importante cu SUA şi cu Europa continentală”, aminteşte Financial Times.
Ziarele din Statele Unite comentează pe larg audierea fostului şef al FBI, James Comey, de către Congresul american. „Într-o remarcabilă recunoaştere, directorul destituit al FBI a mărturisit că el a ajutat la dezvăluirea unor detalii despre discuţiile avute cu Trump”, titrează Washington Post şi estimează că „recunoaşterea arată în ce măsură este preocupat James Comey de intervenţia rusă în politica americană şi de dubiile lui privitor la capacitatea Departamentului american al Justiţiei de a verifica activităţile de acest fel”. „Comey acuză Casa Albă de minciuni” – titrează la rândul său New York Times, iar Wall Street Journal menţionează că fostul director al FBI „le-a spus senatorilor că el crede că preşedintele Donald Trump” i-ar fi dat „instrucţuni” pentru a pune capăt anchetării fostului consilier pentru securitate naţională, Mike Flynn, în cadrul cercetărilor privind posibila implicare a Rusiei în campania electorală prezidenţială din Statele Unite. Subiectul este urmărit cu un viu interes şi de ziarele din Europa. Financial Times reţine că fostul şef al serviciilor de informaţii americane spune că nu există îndoieli privind intervenţia rusească în alegerile americane. Le Monde constată că „fostul director al FBI îl sfidează pe Donald Trump”, iar Liberation consideră că James Comey este „omul care poate precipita căderea lui Trump”. Totuşi, The Guardian menţionează că „experţii jurişti spun că mărturia scrisă a fostului şef al serviciului de informaţii american deşi include ‘probe de obstrucţionare a justiţiei’, s-ar putea să nu fie suficientă pentru a duce la suspendarea preşedintelui”. Mai ales că, remarcă ziarul londonez, articolele privind procedura de impeachment „ar trebui adoptate de Camera Reprezentanţilor, iar majoritatea republicanilor par a strânge rândurile în sprijinul lui Trump”. Şi tot preşedintele Trump se află în centrul unei alte controverse, cea stârnită de mesajul de condoleanţe transmis Iranului după recentele atentate teroriste, care susţine că vina ar reveni parţial republicii islamice. „Teheranul condamnă comentariile ‘respingătoare’ ale lui Trump pe marginea atacului ISIS”, relatează The Times. Washington Post este de părere că atacurile teroriste din Iran „relevă ipocrizia lui Trump şi a aliaţilor săi”. Căci, explică ziarul din capitala americană, „ostilitatea administraţiei Trump faţă de Iran face parte din susţinerea la pachet acordată agendei şi retoricii principalilor rivali ai Iranului din regiune – Arabia Saudită şi Israel”. „Liderii acestor ţări văd Iranul ca pe o ameninţare existenţială”, o opinie care conţine suficient adevăr, având în vedere susţinerea acordată de Teheran militanţilor din alte ţări, argumentează în continuare Washington Post. Dar, constată ziarul din capitala americană, „Iranul nu a fost atacat de Hezbollah, influenta organizaţie şiită pe care o susţine”, ci de un grup terorist a cărui ideologie este mult mai apropiată de crezul predicat de clericii saudiţi”. „Actele teroriste din Iran şi blocada Qatarului au intensificat lupta pentru statutul de lider regional” între ţările din Golful Persic, constată de la Moscova Nezavisimaia Gazeta, reliefând că „noua administraţie americană, prin susţinerea acordată Arabiei Saudite, devine unul din ultimii catalizatori ai destabilizării” regiunii. Şi ca o confirmare, New York Times apreciază că în Golf, „Trump alege una din tabere, nu diplomaţia”. În fine, revista americană Foreign Policy relatează că „preşedintele român se află la Washington”, cu mesajul că „securitatea şi apărarea sunt o componentă crucială a parteneriatului strategic dintre SUA şi România”, pe fondul „îngrijorărilor ţărilor membre NATO faţă de securitatea Mării Negre”. Iar publicaţia online Business Review evidenţiază că „România are cele mai puternice sentimente pro-americane din Uniunea Europeană”.
Adriana Buzoianu, RADOR
