Împotriva Ungariei a fost anunţată o nouă procedură de infringement de la Bruxelles, din cauză că ţara vecină, de mai mult de un an şi jumătate, nu respectă reglementarea comunitară referitoare la relocarea în Ungaria a unei părți a imigranţilor din Grecia şi din Italia. Această măsură a fost decisă – a declarat comisarul european pentru problemele legate de migraţie, Dmitris Avramopulos pentru cotidianul ungar Népszava. Consiliul de politici interne a UE a decis în septembrie 2015 ca 160.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională să fie relocate pe teritoriul a patru ţări europene, printre care şi Ungaria. Guvernul maghiar, în cadrul acestei reglementări, ar trebui să asigure primirea temporară (până la terminarea procedurii de imigrare) a 1294 persoane, din care până acum nu a primit nici una.
După toate probabilităţile, guvernul maghiar cunoștea această posibilitate mai demult. Aşa se explică faptul că premierul Orbán Viktor, în cadrul unei declaraţii politice rostite marţi, 12. 06. 2017, a pledat deosebit de vehement împotriva normei europene încălcate de guvernul său. Potrivit prim-ministrului maghiar „este de neimaginat că Bruxelles se situează de partea teroriştilor.” El a considerat că este absurd ca la Bruxelles un „speculant financiar”, să stabilească „calea spre înainte.” Conducătorii Europei „fac plecăciuni” în faţa lui George Soros care dictează în ce direcţie trebuie să meargă Europa. „Majoritatea oamenilor maghiari consideră că Bruxelles stă invers pe cal, de aceea nu-i putem permite să preia conducerea”. Acesta și-a liniștit adepţii declarând că „atâta timp cât eu voi fi prim-ministru în această ţară, şi aici o să stau, așa va sta şi gardul de la graniţa de sud”.
Şi din acest discurs rezultă că politica anti-imigranţi a guvernului maghiar are un scop electoral (în primăvara anului viitor vor fi alegeri legislative în Ungaria) şi este concepută pentru uz intern. Imigranţii, care cumpără şederea în Ungaria cu o sumă de 300.000 de euro pot să stea liniştiți în Ungaria. Numai anul trecut au sosit îastfel în ţara vecină 2213 persoane, iar în total numărul persoanelor care au obţinut în acest fel dreptul de şedere în Ungaria depăşeşte cifra de 17.000. Este clar că guvernul maghiar nu refuză imigranţii, decât pe aceia care nu au bani să-şi cumpere aşa numita obligaţiune de şedere, comercializată de firme off-shore ai căror proprietari – după supoziţia portalului index.hu – fac parte din clientela partidului de guvernământ.
Protecţia „oamenilor maghiari” împotriva „teroriştilor imigranţi” se pare că va fi principala temă de campanie a lui Orbán Viktor la alegerile de anul viitor. Această strategie electorală are un dublu scop: pe de o parte să distragă atenţia de la stilul din ce în ce mai autoritar în care este condusă ţara, iar pe de altă parte să identifice guvernul actual cu pretinsele interese naţionale ale Ungariei.
Pentru a eficientiza această strategie, guvernul condus de Orbán Viktor încearcă să găsească parteneri împotriva măsurilor administrative – care de altfel nu ameninţă statalitatea ţării, aşa cum încearcă să prezinte liderii Fidesz – pe plan internaţional. Aşa cum a informat RADOR Grupul de la Visegrad susţine politica antiimgranţi a Budapestei. Este de menţionat că la începutul anului trecut ministrul de externe ungar, Szíjjártó Péter a vizitat România şi a declarat că nu va aduce în discuţie problemele minorităţii maghiare din România (subiectul cel mai sensibil dintre cele două ţări), în schimb doreşte o cooperare în domeniul imigranţilor. Se pare că atunci partea maghiară ar fi aşteptat ca şi România să ridice un gard împotriva imigranţilor pe partea terestră a graniţei cu Serbia. Când acest lucru nu s-a întâmplat, unii oficiali maghiari au vorbit despre ridicarea unui gard şi pe frontiera româno-maghiare, dar se pare că acest plan pe moment a fost abandonat.
Guvernul maghiar nu doreşte să respecte decizia comunitară şi acest fapt indică decizia lui Orbán Viktor de a miza pe slăbiciunile UE. El speră că Bruxelles-ul nu va avea coeziunea şi forţa necesară să ducă la capăt procedura de infringement, cu atât mai puţin să aplice punctul 7 din Tratatul Uniunii Europene care ar permite suspendarea dreptului de vot a Ungariei.
Jocul dus de prim-ministrul ungar este însă periculos. După victoria lui Emmanuel Macron în Franţa şi înfrîngerea relativă a lui Theresa May, al cărei partid a pierdut majoritatea în legislativul britanic şi victoria previzibilă a Angelei Merkel în Germania, se pare că UE se va întări şi devine mai consecventă. Acest lucru a fost sugerat şi de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, care acum câteva zile la Universitatea Carol din Praga a declarat că: „legile adoptate în comun trebuie respectate, altfel guvernul europea nu va avea altă soluţie, decât aplicarea sancţiunilor.” În condiţiile în care economia maghiară nu ar fi sustenabilă fără fondurile europene, aşa cum au declarat specialiştii în economie pentru portalul index.hu Ungaria este vulnerabilă faţă de Bruxelles. Chiar dacă aplicarea punctului 7 din tratatul UE este puţin probabilă (şi din cauza procedurii foarte greoaie de adoptare) restrângerea fondurilor europene acordate Ungariei poate să îngenunchieze economia maghiară.
Autor: Székely Ervin
RADOR, 14 iunie 2017
