Comisia Europeană a decis să lanseze proceduri de infringement împotriva Ungariei, Poloniei şi Republicii Cehe pentru refuzul lor constant de a primi refugiaţi – anunţă radio-televiziunea belgiană francofonă, care citează executivul european, iar acesta precizează că cele trei state, „încălcându-şi obligaţiile legale decurgând din deciziile Consiliului şi din angajamentele lor faţă de Grecia, Italia şi alte state membre n-au întreprins acţiunile necesare”.
Site-ul belgian LE VIF titrează: De ce Polonia, Ungaria şi Cehia trebuie să compară în faţa Curtii Europene de Justiţie – şi explică: deoarece aceste trei state nu respectă planul de repartizare a refugiaţilor, plan pe care l-au semnat alături de ceilalţi membri ai UE. Site-ul subliniază faptul că decizia Comisiei Europene a fost luată după mai multe luni de ezitare şi sub presiunea Parlamentului European.
Şi RADIO KOSSUTH BUDAPESTA informează: Comisia va trimite câte o scrisoare oficială de înştiinţare în privinţa lansării acestei proceduri către Varşovia, Praga şi Budapesta. Şi explică: O decizie cu privire la mecanismul de relocare a 120 de mii de solicitanţi de azil a fost adoptată în septembrie 2015, la Bruxelles. Conform şefului grupului parlamentar al FIDESZ, Lajos Kósa, decizia UE privind cotele obligatorii este inaplicabilă şi nici o ţară membră nu a transpus-o încă în practică. Lajos Kósa a subliniat că anual se declanşează mai multe sute de proceduri de infringement şi a amintit că guvernele ceh şi polonez au semnalat faptul că nu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene.
Şi ziarul polonez GAZETA WYBORCZA scrie despre decizia Comisiei Europene de a începe procedura împotriva Poloniei, Cehiei și Ungariei pentru neprimirea migranților. Ziarul citează o declaraţie dată agenţiei PAP de adjunctul ministrului polonez de externe pentru probleme europene, Konrad Szymanski, care a subliniat că „Polonia este pregătită să-și apere dreptatea în fața Curții de Justiție”. Comisia Europeană a cerut de mai multe ori țărilor care nu primesc refugiați să dea dovadă de solidaritate cu celelalte țări ale Uniunii. Cu toate acestea, premierul Beata Szydlo a repetat de mai multe ori că Polonia nu va primi refugiați, argumentând că ţara sa alocă deja bani pentru ajutor umanitar „în locurile de unde pleacă refugiații”.
Problema migranţilor preocupă toată media europeană. LE FIGARO titrează: Migranţi: Europa în faţa unei noi provocări venite din Africa. În Italia, debarcările de imigranţi sunt în creştere cu peste 40%, adică 61.234 de bărbaţi, femei şi copii de la începutul anului şi până acum. Până pe 9 iunie, în urma naufragiilor, s-au inecat 1.622 de persoane, potrivit Organizaţiei internaţionale pentru migraţie. Aşa cum se întâmplă adesea, comentează ziarul, Uniunea Europeană găseşte motiv pentru reglări de conturi interne mai curând decât pentru răspunsuri decisive sau pur şi simplu concrete.
Italianul LA REPUBBLICA îl citează pe vicepreşedintele Camerei: „Tema este imigraţia: dacă nu se rezolvă, cetăţenii italieni se vor convinge şi mai mult că Europa nu foloseşte la nimic”.
IL GIORNALE aminteşte faptul că primarul Romei a cerut Prefecturii să limiteze sosirea de imigranţi în capitală şi a primit răspuns de la Ministerul de Interne că Roma va trebui să mai primească 2000 de imigranţi.
Negocierile pentru Brexit vor începe săptămâna viitoare, aşa cum era prevăzut, a asigurat premierul britanic, Theresa May, după ce s-a întâlnit cu președintele francez, Emmanuel Macron, informează site-ul belgian LE VIF, care îl citează şi pe Emmanuel Macron repetând că dorința sa este ca aceste negocieri „să înceapă cât mai curând posibil”.
Atât Emmanuel Macron, cât şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, au afirmat că „ușa rămâne deschisă” pentru ca Marea Britanie să rămână în UE „atâta vreme cât tranzacționarea Brexitului nu va fi finalizată”. Dar „odată începută, este mult mai dificil ca Marea Britanie să dea înapoi”, a adăugat preşedintele francez, citat de site.
Guy Verhofstadt, negociatorul şef din partea UE privind Brexit, este citat de publicaţia britanică EXPRESS declarând pentru Sky News: „Ne pierdem răbdarea”. „Nu putem continua aşa deoarece incertitudinea pentru cetăţeni şi pentru afaceri trebuie să înceteze căt mai repede posibil”. „Asta este problema, nerăbdarea mea este transpunerea nerăbdării cetăţenilor obişnuiţi şi a comunităţii de afaceri”.
Şi THE GUARDIAN îl citează pe Guy Verhofstadt, care spune că atâta vreme cât negocierile privind Brexit nu s-au încheiat, uşa rămane deschisă pentru britanici, dar va fi „o altfel de uşă”.
„Marea Britanie este liberă să se răzgândească şi să rămână în Uniune, dar va trebui să renunțe la avantaje speciale”.
Site-ul belgian de ştiri 7sur7 (sept-sur-sept) informează despre un vot dat în Congresul Statelor Unite pe un proiect de lege privind sancţiunile contra Rusiei. Proiectul noii legi a sancţiunilor, prezentat de senatori
republicani şi democraţi, l-ar împiedica pe preşedintele american să relaxeze unilateral presiunea asupra Moscovei, făcând obligatorie aprobarea Congresului în caz de suspendare sau relaxare a sancţiunilor în vigoare. După votul din Senat, va urma cel din Camera Reprezentantilor, precizează site-ul. Noua lege se va referi la sancţiunile impuse prin decret de Barack Obama, în special cele împotriva industriei energetice ruse, şi va stabili noi sancţiuni împotriva unor cetăţeni ruşi „corupţi”, „implicaţi în grave încălcări ale drepturilor omului”, furnizând arme regimului preşedintelui sirian Bachar al-Assad sau implicaţi în atacuri cibernetice. Ingerinţele în Ucraina şi criza siriană sunt alte motive pentru sancţiuni, ca şi campania de dezinformare şi piratare din partea Rusiei în 2016, potrivit Washingtonului. Sancţiunile ar fi adăugate unei legi aflate în discuţie care urmăreşte să întărească sancţiunile împotriva Iranului, din cauza „sprijinului pentru acţiuni teroriste internaţionale”.
Ziarul Kommersant din Rusia titrează: SUA înăspresc sancţiunile împotriva Rusiei. Proiectul de lege poate fi adoptat în această săptămână.
Referindu-se la sancţiunile împotriva Rusiei, Gazeta.ru face referire la declaraţii ale secretarului de stat american, Rex Tillerson, citându-l în titlu: „Sancţiunile sunt necesare, dar pot apărea probleme”. Rex Tillerson a declarat că toţi aliaţii şi partenerii Statelor Unite cer Washingtonului să restabilească dialogul cu Rusia, deoarece prelungirea crizei în relaţiile cu Moscova „va înrăutăţi situaţia”. De asemenea, secretarul de stat a spus că noile sancţiuni împotriva Federaţiei Rusie pe care le examinează acum Congresul SUA au „o serie de momente problematice”.
„Aliaţii, partenerii, mari şi mici, fără excepţie… în Europa, în Orientul Mijlociu în Asia de sud-est [spun]: „Vă rugăm, ocupaţi-vă de relaţiile cu Rusia, ele trebuie să se îmbunătăţească”, a afirmat Rex Tillerson în timpul unei audieri în Senat, scrie Gazeta.ru/gsarbu
Gabriela Sîrbu, RADOR
