Romfilatelia vă propune o călătorie inedită, un itinerariu imaginar, vizitând câteva dintre muzeele ce fac parte din marea rețea a Muzeului Municipiului București, prin intermediul celei mai recente emisiuni filatelice, Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Această emisiune este disponibilă începând de joi, 29 iunie 2017, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/.
Emisiunea este alcătuită din șase timbre și o coliță dantelată, pe care sunt reprezentate atât monumente emblematice pentru arhitectura capitalei, precum și obiecte care aparțin patrimoniului artistic al Muzeului Municipiului București.
Muzeul George Severeanu a fost reşedinţa primului medic radiolog din România, această clădire fiind un exemplu reprezentativ pentru modul de viaţă specific clasei de mijloc româneşti din perioada 1880-1920. Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei înfăţişează o monedă din Ţara Românească (sec. XIV) şi un vas grecesc (cca. 500 a.Chr), ambele din patrimoniul acestui muzeu.
Pe strada C. A. Rosetti ne întâmpină un imobil insolit în peisajul urban bucureştean, care adăposteşte Muzeul „Theodor Aman”, primul muzeu de artă din capitală. Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, este casa în care a trăit şi a creat timp de aproape 22 de ani Theodor Aman (1831 – 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil templu dedicat artei, fiind în acelaşi timp şi prima casă–atelier din spaţiul românesc, gândită de la bun început să devină muzeu. Bustul pictorului şi tabloul Cireşe – ulei pe pânză, sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei.
Patrimoniul Muzeului doctorului Nicolae Minovici, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, reflectă interesul pentru artă al acestui colecţionar de la începutul secolului XX.
Din bogăția de exponate predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică. Muzeul deţine şi colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.
Prima societate astronomică română a apărut în anul 1907 și purta numele binecunoscutului popularizator al ştiinţelor din Franţa, Camille Flammarion. Prietenia acestuia cu românul Victor Anestin, l-a inspirat pe cel din urmă în a face cunoscut și publicului larg unele din „tainele cerului”. De atunci și până în prezent, pasionaţii de astronomie de pretutindeni pot urmări spectacolele bolţii cereşti din cupolă sau de pe terasa Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, împreună cu unul din frumoasele sale vitralii.
Edificiul Muzeului Victor Babeş a fost ridicat de către Mircea Babeş, unicul fiu al savantului, în perioada 1928-1929. Camerele înalte şi spaţioase crează, prin intermediul obiectelor expuse, atmosfera proprie începutului de veac XX. Mircea Babeş a conceput spaţiul pentru omagierea părintelui său, aducând toate obiectele ce aparţinuseră savantului, din perioada sa de directorat în Institutul de Bacteriologie, ce astăzi îi poartă numele. Microscopul proiectat de Victor Babeș şi portretul savantului român apar pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.
Casa Filipescu-Cesianu, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un exemplu de succes în restaurarea unei clădiri din perioada 1846-1850 şi este una din puţinele reşedinţe aristocratice tipice ale Bucureştiului din Belle Époque, fidelă designului original.
Palatul Suţu, al cărui interior a fost ilustrat pe coliţa emisiunii, este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile, care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suţu, unde, în fiecare februarie, avea loc primul bal din an al aristocrației Bucureștiului de altă dată. Valoarea nominală a coliței este de 16 lei.
Emisiunea este completată cu un set de două plicuri prima zi iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre și minicoala de 4 timbre + 4 viniete.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului Bucureşti pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
