După ce a pierdut majoritatea absolută în parlament, premierul britanic Theresa May semnează un acord cu partidul nord-irlandez DUP, pentru a putea guverna. The Guardian arată că acordul prin care premierul May îşi asigură majoritatea prevede investiţii în Irlanda de Nord de aproximativ 1 miliard de lire sterline în următorii doi ani, suma urmând să fie utilizată pentru sistemul de pensii, spitale, drumuri sau infrastructură digitală. În schimb, acordul de trei pagini îi va asigura premierului May sprijinul partidului DUP în probleme politice, precum moţiunile, şi aspecte economice precum bugetul sau taxele, mai arată The Guardian. Le Soir comentează că „Această alianţă îi face pe unii să scrâşnească din dinţi”, inclusiv din partea Tory, „din cauza poziţiilor ultra-conservatoare ale DUP pe probleme de societate”. Acest partid se opune sistematic avortului şi căsătoriei între homosexuali. Unii membri „s-au pronunţat în favoarea pedepsei capitale şi au pus la îndoială încălzirea climatică”, mai arată le Soir. Tot din sfera politică, La Razon reţine faptul că în Germania, „Martin Schulz îşi înăspreşte discursul împotriva lui Merkel”. „Cu doar trei luni înaintea alegerilor şi situat în dezavantaj de către sondaje, candidatul social-democrat Martin Schulz a trecut la ofensivă şi a atacat-o pe dna cancelar Angela Merkel, pe care a acuzat-o de aroganţă şi de faptul că „refuză sistematic să discute despre viitorul ţării”. Această poziţie dură, opinează La Razon, „lasă într-un plan secund talentul conciliant al lui Schulz”. Trecut deja prin examenul urnelor şi având asigurată o majoritate parlamentară, preşedintele Franţei îşi defineşte liniile directoare ale politicii externe şi, în privinţa crizei ucrainiene, spune că ţara sa „nu va recunoaşte anexarea Crimeii”. La Libre Belgique arată că după o întâlnire pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, Emmanuel Macron a subliniat – cităm – că „Franţa este ataşată suveranităţii Ucrainei în frontierele sale recunoscute”. Şi a adăugat el că „I-am reafirmat preşedintelui Poroşenko voinţă mea de a continua procesul Minsk şi de a obţine înainte de G20 o schimbare consistentă în formatul Normandia, cu prezenţa, pentru a vreme, a OSCE”. În acelaşi context al securităţii globale, presa reţine noi informaţii legate de criza din Siria. „Risc de război total în Siria”, titrează El Mundo şi arată că „Preşedintele american, Donald Trump, a virat de la atitudinea nonintervenţionistă a predecesorului săi. Până de curând, multiplii actori ai sângerosului război din această ţară au acţionat pe arii vaste, dar şi delimitate, datorită canalelor de contact bilateral. Dar înaintarea din teren a apropiat aceste fronturi, ajungând să le alăture în mod periculos”, mai notează El Mundo. Situaţia este şi mai tensionată după ce Israelul a lansat atacuri asupra unor ţinte aparţinând forţelor loiale preşedintelui Assad, motivând că din acele zone au fost lansate proiectile care au căzut pe teritoriul israelian. The Jerusalem Post notează că rachetele siriene au căzut pe Înălţimile Golan, fără să facă victime. Despre tensiunile tot mai acute înregistrate în zona Golfului Persic scrie Le Point, arătând că după recenta vizită pe care preşedintele Trump a făcut-o în Arabia Saudită şi care, potrivit unor observatori, a încurajat aceste tensiuni diplomatice, acum Statele Unite le cer părţilor implicate „să îşi îndulcească tonul”. Criza „ar putea ameninţa în final prezenţa militară a Statelor Unite în Qatar, care au acolo o baza militară crucială pentru lupta împotriva grupării ISIS”, explică Le Point. Un alt punct fierbinte pe harta securităţii estice este reprezentat de ambiţiile nucleare ale Coreei de Nord. Acest aspect este prezentat drept o prioritate de către noul ambasador american în China. Potrivit publicaţiei The Express, ambasadorul american a amintit ca linii directoare ale mandatului său şi „refacerea balanţei comerciale dezechilibrate” şi „dezvoltarea relaţiilor interpersonale”. The Express aminteşte că preşedintele Trump l-a încurajat recent pe omologul său chinez să sporească presiunile asupra Coreei de Nord. Şi tot din China, presa reţine că autorităţile de la Beijing l-au eliberat din închisoare pe Liu Xiaobo, disident şi laureat al premiului Nobel pentru Pace, bolnav de cancer în fază terminală. „Mutarea lui Xiaobo la spital scuteşte China de ruşinea deţinerii după gratii a unui câştigător al premiului Nobel”, scrie The Guardian. „El nu este singurul disident eliberat cu puţin timp înainte să moară din cauza unei afecţiuni care ar fi putut fi tratată prin îngrijiri medicale decente în închisoare sau prin eliberare timpurie”, conchide The Guardian. The New York Times aminteşte că în 2010, când a fost recompensat cu premiul Nobel pentru activitatea sa în slujba democraţiei şi a drepturilor omului, Liu Xiaobo a fost reprezentat de un scaun gol. „El a fost primul câştigător al Nobelului pentru pace care nu a participat la ceremonie după ediţia din 1935, când Hitler i-a interzis pacifistului german Carl von Ossietzky, deţinut într-un lagăr, să participe şi să ridice premiul”, subliniază The New York Times.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
