Situația refugiaților care încearcă să ajungă în Europa din Africa sau Asia riscă să se agraveze în contextul în care Italia a anunțat că ia în calcul închiderea porturilor pentru navele care nu sunt sub pavilion italian. „Situația devine tot mai greu de gestionat”, arată reprezentantul italian la UE, ambasadorul Maurizio Massari, citat de ziarul Il Messaggero. Arătând că în ultimele două zile în Italia au ajuns peste 12.000 de refugiați, „ambasadorul Maurizio Massari a evidențiat că situația debarcărilor migranților în Italia este la limita capacității de gestionare, cu un impact asupra vieții socio-politice a ţării”. În aceeași direcție, premierul italian Paolo Gentiloni atrage atenția – cităm – că „Țările UE trebuie să înceteze să își întoarcă privirea în cealaltă parte, pentru că acest lucru nu se mai poate face”. În replică, reprezentanți ai Comisiei Europene au cerut Italiei să nu acţioneze înainte de a discuta cu celelalte state membre şi cu organizaţiile neguvernamentale implicate. „Europa nu va lăsa Italia singură”, a replicat Comisarul UE pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, citat de La Repubblica. Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că „trebuie să lucrăm pentru a găsi o soluție politică în Libia” iar Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe a atras atenţia – cităm – că „ceea ce lipsește cel mai mult în UE este solidaritatea internă și dorința statelor membre de a împărtăși cu Italia găzduirea migranţilor”. Un pas în acest sens este ajungerea la un acord privind o schemă financiară a Uniunii Europene care vizează alocarea a 44 de miliarde de euro în investiţii pentru combaterea cauzelor primare ale migraţiei. Potrivit unui document consultat de Reuters, planul urmăreşte, în primul rând, crearea de locuri de muncă în țările africane și în țările învecinate Uniunii Europene.
Măsuri concrete și convergente sunt necesare pentru gestionarea crizei migrației, dar și pentru combaterea amenințărilor informatice și a vulnerabilităţilor cibernetice, atrag atenția specialiști în domeniu. După ce recent, directorul Europol a declarat unei publicații germane că marile companii nu au adoptat măsurile necesare pentru a securiza sistemele informatice în faţa atacurilor cibernetice, comisarul european pentru securitate trage un semnal de alarmă similar. Într-o declarație citată de France Presse, comisarul Julian King a subliniat că „Dependența de internet, de aparate şi tehnologii conectate depăşeşte deocamdată capacitatea noastră de a ne proteja”.
Despre securitate este vorba şi în cadrul schimbului de replici dure între Phenian şi Washington pe tema programului nuclear al Coreei de Nord. „Sancţiunile nu sunt suficiente”, titrează The Express din Marea Britanie şi arată că şase specialişti în domeniul securităţii i-au cerut preşedintelui Trump să facă tot posibilul pentru a limita arsenalul nuclear al Phenianului, altfel fiind posibilă „o catastrofă nucleară”. În replică, ambasadorul Coreei de Nord la ONU a arătat că Phenianul va continua să îşi dezvolte programul nuclear în pofida sancțiunilor impuse de Statele Unite și declarațiilor președintelui Trump, scrie The Express. „Singura cale de a ne apăra drepturile fundamentale şi suveranitatea este să răspundem rachetelor nucleare într-un mod similar”, a arătat ambasadorul nord coreean.
În Irak, forţele armate ale Bagdadului au capturat moscheea din Mosul în care gruparea ISIS și-a proclamat asa-zisul califat, arată The Guardian. „Forţele irakiene mai au puţin până să cucerească întreaga zonă, ceea ce ar marca un moment simbolic în războiul împotriva ISIS”. Lupta pentru Mosul lasă în urmă „numeroase cartiere ruinate, aproape 700.000 de locuitori care trăiesc în tabere de refugiaţi şi alte mii care li se alătură zilnic. Oraşul vechi este aproape un labirint impenetrabil de maşini şi rămăşiţe, printre care încearcă să se strecoare cei care vor să scape”, mai arată The Guardian. Problema refugiaţilor este unul dintre subiectele pe care preşedintele Turciei vrea să le abordeze la summitul G20 din Hamburg. Dar în acelaşi timp, Recep Tayyip Erdogan îşi doreşte ca în Germania să poată ţine cu această ocazie un discurs în faţa conaţionalilor săi. Opţiunea „nu este oportună”, spune ministrul german de externe, citat de ziarul turc Hurriyet. „Apariţia lui Erdoğan în faţa opiniei publice înainte de reuniunea G20 nu este oportună dacă avem în vedere tensiunile dintre cele două ţări”, arată ministrul Sigmar Gabriel.
Pe fondul unui scandal pentru abuzuri sexuale în centrul căruia se află şeful Secretariatului pentru Economie de la Vatican, cardinalul George Pell, papa Francisc trebuie să facă faţă „unor noi provocări de credibilitate” privind politica sa de „toleranţă zero” privind abuzurile sexuale, scrie The Independent. „Acuzaţiile vor complica şi mai mult eforturile Papei de reformă financiară la Vatican, care au fost deja afectate de ciocnirile repetate ale lui Pell cu birocraţia dominată de italieni. În urmă cu doar două săptămâni, şeful auditului Vaticanului a demisionat după doi ani de mandat din cinci, ridicând semne de întrebare dacă eforturile de reformă sunt sortite eşecului”, comentează The Independent.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
