Analistul politic maghiar (originar din Oradea), Ara Kovács Attila a prezentat azi pe blogul său: Diplomáciai jegyzet (Nota diplomatică n.r.) un articol interesant despre contactele diplomatice ale guvernului ungar.
Autorul inventariează cele mai importante întâlniri ale prim-ministrului ungar care au avut loc sau urmează să aibă loc în perioada imediat următoare: Orbán Viktor s-a întâlnit recent la Ankara cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Săptămâna trecută a vizitat capitala ungară preşedintele Egiptului, generalul Abdel Fattah el Sisi, iar în 17 iulie este aşteptat la Budapesta prim-ministrul israelian Benjamin Netanjahu.
Analizând această listă, autorul concluzionează că Ungaria şi premierul maghiar s-au izolat în UE şi în NATO. Oricât de mult şi-a dorit Orbán să primească o invitaţie la Washington sau măcar la Berlin, acest lucru nu este posibil, din cauza politicii antieuropene şi necooperante a Budapestei. În capitalele europene premierul maghiar se deplasează doar cu ocazia summiturilor diferitelor instituţii, în restul ocaziilor nefiind un oaspete bine primit.
În această situaţie şeful guvernului maghiar a căutat alternative. Însă vizita acestuia la Ankara – oricât de triumfalistă a fost – nu îl ajută să iasă din izolarea europeană, pentru că Erdoğan este cel puţin la fel de rău văzut în Europa, ca şi Orbán. Politica sa autoritară, anihilarea principiilor elementare ale statului de drept, a făcut ca partenerii săi europeni să-i limiteze apariţiile publice în Occident (aşa s-a întâmplat recent în Germania şi Olanda). După puciul (pe care autorul îl numeşte „autopuci” n.r.) de anul trecut, societatea turcă s-a divizat, economia a intrat în declin, iar corupţia a luat proprţii și mai mari. Cu un astfel de prieten, Orbán nu are cum să-şi îmbunătăţească imaginea.
Generalul Abdel Fattah el Sisi, care la sfârşitul săptămânii trecute a fost oaspete la Budapesta, este inamicul lui Erdoğan. Atâta veme cât preşedintele turc încearcă să pescuiească în ape tulburi create de extremiştii din Orientul Mijlociu, până atunci generalul egiptean ţine la respect, cu mână de fier gruparea Fraţilor Musulmani, care numără un milion de membri în Egipt. În vreme ce Erdoğan, încet dar sigur, alunecă într-o alianţă iniţiată de Iran şi care este în opoziţie cu Arabia Saudită şi cu Egipt, generalul Sisi duce în mod consecvent o politică de secularizare şi de orientare occidentală. Practic, acesta nu a vizitat Budapesta de dragul lui Orbán, ci pentru că a vrut să fie prezent la întâlnirea grupului de la Visegrad, chiar dacă acest grup a intrat într-o criză din cauza politicii izolaţioniste a Ungariei şi Poloniei. (încă în 2015 s-a format aşa numitul grup Slavkov cu participarea Cehiei, Slovaciei şi Austriei, iar recent partenerii s-a întâlnit din nou, exact atunci când discursul Budapestei şi Varşoviei s-a radicalizat în materie de imigranţi. De aceea, mai mulţi analişti consideră că Slavkov va fi noul Visegrad şi Cehia şi Slovacia se vor retrage din această alianţă, care a devenit jenantă pentru ei n.r.). Preşedintele egiptean a venit la Budapesta pentru că întâmplător exact Ungaria asigură preşedinţia grupului de la Visegrad. Pentru generalul Sisi a fost importantă nu atât persoana prim-ministrului maghiar, ci faptul că a putut se întâlnească cu patru şefi de guverne din patru ţări membre ale UE. Mai mult de atât nu a putut obține, în condiţiile în care pentru a menţine liniştea în ţară, a pronunțat mii de condamnări la moarte (este adevărat, aceste condamnari nu au fost executate încă).
În ceea ce priveşte vizita lui Netanjahu, se poate spune că prim-ministrul israelian a avut mai mare nevoie de aceasta decât Orbán. Budapesta pare că este singurul loc în UE unde mai poate să se aşeze la masa tratativelor fără să primească mustrări. Pe de altă parte, Orbán este într-o situaţie dificilă. Pe de o parte el tocmai s-a întâlnit cu Erdoğan – duşman de moarte al Israelului, pe de altă parte duce o campanie să atragă de partea sa cât mai mulţi votanţi ai partidului de extremă dreaptă, Jobbik, motiv pentru care din când în când face declaraţii care fac deliciul publicului cu vederi antisemite. (Un astfel de „cadou” a fost declaraţia recentă a premierului maghiar în care l-a numit pe fostul guvernator al Ungariei, Horthy Miklós, ca fiind un „om de stat deosebit”, lucru care a deranjat nu numai comunitatea evreiească din Ungaria, dar chiar şi statul Israel a solicitat explicaţii, aşa că ministrul de externe, Szíjjártó Péter a fost nevoit să nuanţeze declaraţia şefului său n.r.)
În concluzie, autorul face următoarele observaţii:
- Se poate observa că Orbán Viktor a fost nevoit să se întâlnească cu şefi de stat şi guverne care sunt în opoziţie extremă unele față de celălalte. Aceasta dovedeşte restrângerea spaţiului de manevră al diplomaţiei maghiare.
- Chiar şi spaţiul de manevră internă al lui Orbán s-a restrâns astăzi, practic acesta este în stare să facă orice pentru a-i capta pe extremiştii care se desprind din Jobbik, riscând astfel chiar şi poziţia externă a ţării.
- Având în vedere toate cele de mai sus, nu este imposibil ca premierul maghiar să-şi salveze puterea la alegerile de anul viitor, aşa cum a făcut Putin, şi anume prin fraudă. În acest mod se va izola şi mai mult în Europa, dar cu siguranță prietenii cu care se întâlneşte în această perioadă nu se vor dezice de el.
- Probabil că aceştia se vor solidariza cu el şi atunci, dacă după alegerile din toamnă din Germania va începe să funcţioneze proiectul european a lui Emmanuel Macron şi al Angelei Merkel, proiect în care un politician precum Orbán Viktor nu își va găsi loc.
- Putem considera de importanţă mai mare întâlnirile cu Erdoğan şi cu generalul Sisi pentru că în Turcia se găsesc 5 milioane de refugiaţi, iar în Egipt 3 milioane. Este binecunoscută poziţia lui Orbán în ceea ce priveşte criza imigranţilor. Orbán speră ca în urma acestor întâlniri poziția sa să capete greutate.
Ara Kovács Attila: traducător, publicist, eseist, activist al unor organizaţii civice. S-a născut la Oradea în 1953. A terminat facultatea de filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A fost dizident al regimului Ceauşescu, membru fondator al revistei samizdat Ellenpontok (= Contrapuncte). Principalul domeniu de interes al acestuia îl reprezintă relaţiile internaţionale. Din anul 1983 trăieşte în Ungaria, iar la sfârşitul anilor ’90 a condus biroul din Budapesta al organizaţiei Hungarian Human Rights Foundation cu sediul în New York.
- Traducere Ervin Székely
