Presa americană alocă spaţii ample unor noi dezvăluiri privind implicarea Rusiei în alegerile din Statele Unite, în vreme ce ziarele britanice îşi concentrează atenţia asupra iniţiativei premierului Theresa May de a propune opoziţiei să colaboreze în privinţa Brexit. Totodată, mai multe mari cotidiane internaţionale relatează despre vizita secretarului general al NATO la Kiev şi despre deplasarea unui înalt oficial al UE la Chişinău.
„Mai întâi implementaţi reformele şi apoi faceţi cerere de aderare”, recomandă comisarul UE pentru extindere, care s-a aflat luni în vizită la Chişinău, după cum relatează Washington Post, cu precizarea că „preşedinţii parlamentelor moldovean, georgian şi ucrainean au scris luni Parlamentului European solicitând un calendar pentru obţinerea statutului de membru al blocului comunitar”. În vizită la Kiev, secretarul general al Alianţei Nord-atlantice a deschis un birou NATO în Ucraina, transmite agenţia Ukrinform. O altă publicaţie ucraineană, Kyiv Post îl citează pe Stoltenberg, care le-a spus liderilor ţării că dacă vor să adere la NATO trebuie să „combată corupţia”. „NATO este solidară cu Ucraina în eforturile sale de a face faţă acţiunilor agresive ale Rusiei”, reţine La Libre Belgique din declaraţiile făcute la Kiev de secretarul general al alianţei şi notează că în timpul conferinţei de presă comune cu preşedintele Poroşenko, Stoltenberg a făcut apel la Moscova „să-şi retragă miile de soldaţi din Ucraina şi să înceteze să-i sprijine pe rebeli”. La rândul său, Reuters citează poziţia Kremlinului, care „spune că posibila integrare a Ucrainei în alianţa nord-atlantică nu va spori stabilitatea” în regiune. Iar agenţia de presă rusă Tass aminteşte că şeful statului ucrainean a promulgat legea privind prioritatea aderării la NATO, dar subliniază că „experţii consideră că Ucraina nu va putea pretinde să adere la NATO în următorii 20 de ani”. O altă agenţie de presă rusă, Ria Novosti dezvăluie că „preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite au discutat despre posibila desfăşurare a unei misiuni de poliţie în Donbass”. Le Monde scrie despre o altă idee discutată la întâlnirea Trump-Putin de la Hamburg. Deşi a fost iniţial de acord cu înfiinţarea unei unităţi de securitate cibernetică, propusă de preşedintele rus pentru a nu mai permite eventuale intervenţii în alegeri, liderul de la Casa Albă s-a răzgândit, în urma criticilor formulate de membri ai Partidului Republican, explică ziarul parizian. Şi între timp, New York Times relatează că fiul preşedintelui american a recunoscut că s-a întâlnit în timpul campaniei electorale din 2016 cu un avocat care are relaţii cu Kremlinul şi care ar fi deţinut informaţii compromiţătoare despre Hillary Clinton. „Kremlinul neagă că ar fi ştiut de întâlnirea dintre Trump Jr. şi avocatul rus”, consemnează Washington Post cu menţiunea că fiul preşedintelui american „tocmai a contrazis dezminţirile precedente ale Casei Albe privind contactele cu Rusia”. Iar din Belgia, Le Soir punctează că „acuzaţiile de conspiraţie între Rusia şi echipa de campanie a lui Donald Trump otrăvesc de câteva luni preşedinţia” actualului lider de la Washington. De la Londra, The Times îl citează pe un fost şef al serviciilor secrete britanice, care susţine că „Rusia provoacă o cantitate disproporţionat de mare de dezordini în spaţiul cibernetic, care constituie o ameninţare pentru democraţiile din lumea întreagă”. „Nu toate atacurile cibernetice care vin din Rusia sunt controlate de stat”, recunoaşte totuşi fostul şef al spionilor britanici, dar adaugă că „o mare parte a activităţilor de acest fel sunt comise de organizaţii criminale” iar „guvernul rus a permis grupurilor crimei organizate să opereze în ţară din cauza ‘sistemului profund corupt’ din Rusia”. Presa britanică are însă în prezent o temă mult mai arzătoare. Financial Times vorbeşte despre o revoltă a unor conservatori faţă de apelul premierului la o cooperare transpartinică în vederea stabilirii poziţiei de negociere pentru ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, iar Telegraph relevă că este o „strategie riscantă să ceri liderului laburiştilor să-şi spună părerea după ce l-ai discreditat în timpul campaniei electorale” si pe de altă parte „oamenii nu au votat pentru o coaliţie între conservatori şi laburişti”. De la Bruxelles, EUObserver relatează că europarlamentarii ameninţă să facă uz de veto faţă de un eventual acord referitor la Brexit „dacă drepturile cetăţenilor nu vor fi îmbunătăţite”. Explicaţia o regăsim în cotidianul italian La Repubblica, care afirmă că „propunerea britanică privind acordarea unei cetăţenii ‘de clasa a doua’ pentru europenii stabiliţi în Regatul Unit perpetuează o incertitudine îngrijorătoare şi constantă”. În fine, Le Figaro scrie că „Israelul susţine Ungaria împotriva lui George Soros”, făcând referire la un comunicat al Ministerului israelian de externe care critică iniţiativele miliardarului american, care finanţează numeroase asociaţii umanitare precum Human Rights Watch şi iniţiative democratice./abuzoian/gioan
(Adriana Buzoianu, RADOR)
