Noi date şi evoluţii apar în scandalul din Statele Unite privind o posibilă implicare a Rusiei în campania electorală americană, scandal pe care presa îl numeşte deja „Russiagate”, după modelul folosit în mai multe dezvăluiri care au zguduit politica şi opinia publică de peste ocean. „Afacerea amestecului Rusiei nu mai este doar fum. Este foc”, titrează The Washington Post şi comentează că „Interacţiunile lui Trump Jr. cu ruşii în timpul campaniei prezidenţiale de anul trecut au fost anormale şi alarmante. Un schimb de e-mailuri incriminante a lăsat administraţia în imposibilitatea de a face uz de eternul său argument de ultim recurs, fără substanţă – anume că toată povestea reprezintă doar „ştiri false”. Şi adaugă publicaţia citată că „E-mailurile au fost date publicităţii de mai tânărul domn Trump după ce el a aflat că New York Times era pe cale să le publice”. „Trump şi Lavrov îl apără pe Donald Trump Junior” scrie Le Figaro, arătând că preşedintele american a susţinut pe Twitter probitatea fiului său, care a recunoscut că a acceptat să se întâlnească cu o femeie prezentată drept avocată a Guvernului rus ce putea avea informaţii care sa-i dăuneze democratei Hillary Clinton în campania electorală din 2016″.
De cealaltă parte, Kremlinul dezminte orice implicare în întâlnirea dintre fiul lui Trump şi o avocată rusoaică, după cum a precizat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de TASS. Iar publicaţia belgiană Le Vif scrie că Dmitri Peskov a calificat drept „absurd” faptul că fiul lui Trump ar fi putut s-o considere pe Natalia Vesselniţkaia o emisară a Kremlinului şi că ministrul rus de externe a afirmat că nu a aflat despre afacere decât uitându-se la ştirile de la televizor marţi seara.
La Tribune arată că Statele Unite încetează să utilizeze serviciile antivirus furnizate de compania rusească Kaspersky Lab, motivând că produsele acesteia ar putea fi folosite de Kremlin pentru a pătrunde în reţelele informatice ale Statelor Unite. „De mai multe luni de zile, societatea de securitate cibernetică, ale cărei programe antivirus sunt populare în Statele Unite, este bănuită de agenţiile de informaţii şi de unii membri ai Congresului că este prea strâns legată de serviciile ruseşti”, comentează La Tribune.
În acest context deja tensionat, Newsweek arată că Departamentul american de stat a aprobat o posibilă vânzare de sisteme de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari către România, comentând că măsura probabil va înfuria Rusia. „Tranzacția propusă va mări capacitățile defensive ale armatei române pentru a se păzi de o agresiune și pentru a proteja aliații din NATO care se instruiesc și operează frecvent în interiorul frontierelor României”, se arată într-o motivare publicată de Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate din Statele Unite, citată de Newsweek. Deutsche Welle arată că în următoarele 30 de zile, Congresul american îşi poate prezenta obiecţiile însă comentează că „este puţin probabil să se întâmple acest lucru deoarece România este un partener NATO cu important acces geostrategic la Marea Neagră”.
Rămânând în domeniul militar, The Telegraph informează că Beijingul începe să construiască o bază militară în Djibouti, prima de acest gen pe care o are în afara graniţelor. „China numeşte noua sa facilitate o „bază de sprijin” şi spune că va avea în principal funcţii logistice, dar observatorii o consideră o parte crucială a planurilor Beijingului de a-şi extinde raza de acţiune pe plan internaţional prin forţa militară. India în special priveşte cu suspiciune baza, întrucât se teme că Beijingul o pune în faţa unei „reţele de perle” – o serie de active şi alianţe pe cuprinsul Oceanului Indian şi în Asia de sud-est”, comentează The Telegraph.
Publicaţia mai aminteşte că „un raport al Pentagonului sugera recent că probabil China va stabili o bază militară în Pakistan, principalul rival al Indiei în Asia, dar China dezminte o astfel de acţiune”.
Un semnal de alarmă în privinţa climatului global de securitate trage şi Jornal Economico din Portugalia, care avertizează că „Armamentul din Coreea de Nord ar putea atinge peste doi ani coasta de vest a SUA”. „Coreea de Nord nu pare să fi respectat vreuna dintre cererile de a-şi suspenda programele nucleare şi de a înceta testele. Ultimul dintre acestea a fost printre cele mai războinice: nu numai că a fost realizat în ziua aniversării independenţei SUA, ci le-a dat de înţeles tuturor că ţara dispune de tehnologie în stare să atingă Statele Unite”, comentează Jornal Economico.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
