Radu Dobriţoiu: Înainte de toate, vă mulţumesc domnule general Petr Pavel pentru acest interviu pentru Radio România. Deja aţi vizitat poligonul de antrenament Cincu, aţi văzut soldaţii noştri pe câmpul de antrenament, ştiţi despre prezenţa noastră în Afganistan.
Domnule general Petr Pavel, spuneţi-ne opinia dvs… Cum vedeţi importanţa României în cadrul NATO?
Gen. Petr Pavel: Daţi-mi voie să vă mulţumesc mai întâi că-mi luaţi acest interviu, este o plăcere să fiu din nou în România. Nu voi spune nimic nou când susţin că România este considerată un membru foarte important şi bun al NATO din toate punctele de vedere – al contribuţiei, al abordării tuturor întâlnirilor, al procedurilor pe care le avem. România a participat la un număr mare de activităţi din toate marile operaţiuni, aducând importante contribuţii la toate activităţile pe care NATO le derulează la nivel bilateral militar şi politic. Pentru a sintetiza participarea României la NATO: este una foarte vizibilă şi într-o lumină pozitivă.
Radu Dobriţoiu: Suntem foarte implicaţi de asemenea cu baza strategică de la Deveselu, cu baza de la Mihail Kogălniceanu, baze pentru trupe americane, facilităţi de antrenament noi, avem poligoanele Cincu, Smârdan, avem în ultimii ani noi şi mari exerciţii militare. Cum vedeţi Armata României?
Gen. Petr Pavel: Prima mea impresie, desigur că nu pot spune exact, pentru că nu am văzut niciun raport al evoluţiei până acum, prima impresie este că militarii români sunt foarte dedicaţi, profesionişti. În ciuda unui număr de deficienţe în echipamente, în unele proceduri, ei lucrează din greu să îndeplinească toate standardele. Şi eu cred că România este acum pe drumul cel bun spre a depăşi toate deficienţele, având un program de zece ani aprobat de liderii politici. Ţara dumneavoastră are un sprijin grozav în persoana preşedintelui, am avut şansa să discut cu ministrul apărării, care e de asemenea foarte hotărât să urmeze această cale. Şeful Statului Major lucrează alături de echipa lui din greu pentru a asigura operabilitatea deplină şi pentru a fi o parte utilă şi importantă a exerciţiilor din misiuni. Eu cred că România se îndreaptă spre un viitor strălucit pe plan militar.
Radu Dobriţoiu: Aţi vorbit despre cele două procente din PIB pentru domeniul militar. România este printre cei şase aliaţi din NATO cu acest buget pentru apărare. Cum vedeţi acest buget în privinţa achiziţiilor militare? Ce este mai important pentru Armata României? Vorbim despre rachete Patriot sau despre avioane F16, ce credeţi că este mai important pentru armata României?
Gen. Petr Pavel: Nu pot vorbi în locul românilor, depinde de liderii români să seteze priorităţile, putem doar să dăm sfaturi. În cadrul NATO, după cum ştiţi, există un plan de apărare unde fiecare ţară negociează cu NATO aşa-numitele ţinte de achiziţii şi fiecare ţară cade de acord cu lista ţintelor pe care NATO le preferă pentru ţări. Ciclul pentru următorii patru ani a fost acum terminat, un anumit procent din fiecare ţintă a fost alocat pentru naţiuni, există un număr de zone pe care NATO le sugerează aliaţilor, să îşi concentreze atenţia asupra procesului de achiziţie. Ce aş putea vedea în cazul României similiar cu ţara mea, Republica Cehă, elementele pe care noi ca naţiune le-am alocat pentru NATO sunt complet operaţionale. Asta înseamnă că vorbim despre o brigadă care în viitor trebuie să aibă o încadrare totală pentru luptă, adică toate elementele pe care ei le cer, fără suport extern.
Gen. Petr Pavel: Mai sunt unele capabilităţi specifice pe care le are în vedere NATO. Aţi menţionat apărarea aeriană; eu pot să vă spun despre echipamentele legate de informaţii, despre drone – capabilităţi logistice de care este nevoie pentru a facilita mişcările în Europa, pentru a facilita desfăşurarea de trupe. Deci, toate acestea sunt listate şi toate naţiunile membre au listele complete cu capabilităţile necesare. În orice caz, stabilirea priorităţilor de pe această listă reprezintă în mod cert o problemă de ordin naţional, şi sunt sigur că autorităţile dvs. vor lua decizia corectă.
Radu Dobriţoiu: Din nou, în ce priveşte apărarea aeriană şi rachetele Patriot, ştim că Polonia este în aceeaşi situaţie, doreşte să achiziţioneze astfel de rachete. Ar fi bine pentru România să trimită un sistem de apărare aeriană similar pentru a se interconecta cu flancul estic al NATO?
Gen. Petr Pavel: Nu voi face niciun fel de reclamă şi nu voi pleda pentru un produs specific. Ceea ce este important este ca aceste echipamente să fie interoperabile. Dincolo de marca produsului sau producător, ele trebuie să comunice unele cu altele, trebuie să se contecteze într-un sistem integrat – acest lucru este important. Avem în cadrul NATO sisteme integrate antirachetă şi de apărare aeriană, şi este binevenit orice sistem care întruneşte criteriile şi poate fi conectat în acest mediu integrat.
Radu Dobriţoiu: Am amintit despre faptul că flancul estic al NATO devine din ce în ce mai important pentru aliaţi. Vom privi, de asemenea, înspre Turcia şi relaţiile ei cu Rusia, dar mai înainte vom vorbi despre Rusia… Cum vedeţi viitorul flancului estic al NATO?
Gen. Petr Pavel: Trebuie să finalizăm toate obiectivele şi să aplicăm toate măsurile asupra cărora am convenit în cadrul aşa-numitului Readiness Action Plan (RAP) şi trebuie să facem toţi paşii succesivi pentru îmbunătăţirea Graduated Readiness Plan, a conceptului de susţinere, a conceptului de consolidare, a conceptului de autorizare – toate acestea vor crea imaginea globală a unei forţe de descurajare credibile împotriva unui oponent precum Rusia. Toate aceste aspecte trebuie finalizate şi vestea bună este că avem deja acordul din punct de vedere conceptual, avem planurile, avem măsurile, deci este timpul să implementăm toate aceste măsuri. Va trebui să acordăm o atenţie mai mare flancului sudic al Alianţei Nord-Atlantice, pentru că în această zonă stăm mai puţin confortabil în termeni de acord conceptual şi paşi practici. Au fost, însă, luate unele măsuri individuale şi acţiuni concrete, dar ele trebuie să fie conexate pentru a avea un pachet cuprinzător în această zonă. Deci, aceste două provocări trebuie să fie abordate în acelaşi timp şi aceasta este direcţia în care ne îndreptăm.
Radu Dobriţoiu: În ce priveşte flancul estic, ce puteţi spune despre relaţiile dintre NATO şi Rusia?
Gen. Petr Pavel: Nu vedem Rusia ca fiind un duşman. Consider că multe naţiuni membre ale NATO văd în Rusia mai degrabă un partener decât un oponent. Cu toate acestea, trebuie să fim realişti şi să ne confruntăm cu acţiuni concrete, nu doar cu cuvinte. Când vedem acţiunile Rusiei în Georgia, în Ucraina, în Transnistria, când vedem acel program de exerciţii care este tot mai des orientat spre aliaţii estici, când vedem gradul de modernizare a echipamentelor militare ale Rusiei, când avem în vedere declaraţiile liderilor ruşi, trebuie să fim pregătiţi pentru a respinge potenţiale acţiuni împotriva Alianţei Nord-Atlantice. Din acest motiv am adoptat atât de multe măsuri, din acest motiv îmbunătăţim forţele noastre de descurajare: nu pentru a ameninţa Rusia, ci pentru a fi pregătiţi să respingem oricând o potenţială agresiune. Dincolo de forţele noastre de descurajare, suntem bineînţeles deschişi unui dialog cu Rusia. Am subliniant în nenumărate rânduri că atât la nivel politic, cât şi militar suntem pregătiţi pentru a angaja un dialog. Până acum am insistat mai mult pe partea politică, au fost cinci întruniri în cadrul Consiliului NATO-Rusia – ultima a avut loc ieri, unde am discutat despre interesele comune. Avem aceeaşi dorinţă de a reinstaura dialogul militar, concentrat în mare parte pe reducerea riscurilor şi transparenţă, evitarea escaladărilor şi a incidentelor inutile. Până acum, am avut o conversaţie cu Şeful Statului Major General al forţelor ruse, generalul Valeri Gherasimov, şi acţionăm în direcţia continuării acestui dialog la nivel militar.
Radu Dobriţoiu: După ce Rusia a ocupat Crimeea şi regiunea Donbas, echilibrul de puteri în Marea Neagră s-a modificat. Ce importanţă are Marea Neagră pentru NATO, având România la mijloc?
Gen. Petr Pavel: Marea Neagră reprezintă o regiune strategică, din mai multe motive. În primul rând este o regiune strategică importantă pentru NATO, este o regiune strategică importantă pentru Rusia, este o rută vitală pentru energie şi bunuri de consum, iar noi facem tot ce ne stă în putinţă pentru a menţine această regiune stabilă, liberă pentru navigaţie şi comerţ. Pentru a atinge acest obiectiv, nu putem permite niciun fel de dezechilibru în zonă – şi acesta este motivul pentru care acordăm foarte multă atenţie acestei regiuni, din acest motiv avem acum aceste serii de exerciţii în regiune şi am crescut prezenţa militară maritimă în regiune, pentru a demonstra limpede că nu putem permite situaţii în care Marea Neagră să devină un teritoriu al unei singure naţiuni. Dorim să menţinem spaţiul Marea Neagră cât se poate de deschis, acesta fiind obiectivul nostru principal.
Radu Dobriţoiu: Şi o ultimă întrebare. La Bruxelles, lideri NATO au discutat despre implicarea Alianţei în Siria. Ce fel de sprijin ar putea oferi NATO Siriei?
Gen. Petr Pavel: În acest moment, NATO nu este implicat în mod direct în Siria. Ştiţi, desigur, că NATO a devenit membru al coaliţiei internaţionale împotriva ISIL, NATO a sprijinit această coaliţie încă de la început. Am intensificat sprijinul nostru faţă de coaliţie prin livrarea de avioane AWACS (avion de cercetare şi alarmare îndepărtată – n.n.), care să asigure coaliţiei o imagine operaţională în timpul acţiunilor. Am asigurat, de asemenea, instruirea forţelor irakiene în Irak şi Iordania. În virtutea calităţii de membru al coaliţiei internaţionale, vom îmbunătăţi coordonarea cu ceilalţi aliaţi ai coaliţiei în termeni de „local capacity building” (promovarea capacităţii forţelor locale în dezvoltarea, implementarea şi susţinerea capabilităţilor necesare menţinerii controlului la nivel local – nota RADOR). Bineînţeles, odată ce ISIL va fi înfrântă în Irak, vom fi gata să discutăm cu coaliţia paşii ulteriori în ce priveşte Siria. Până acum, suntem deschişi în materie de discuţii la nivelul coaliţiei internaţionale. NATO are un potenţial extraordinar prin care poate, datorită expertizei noastre, structurilor şi capabilităţilor noastre, să asigure asistenţă specială pentru forţele locale în construirea şi consolidarea propriilor lor capabilităţi. Avem o îndelungată expertiză – dezvoltată în urma operaţiunilor din Afganistan – în materie de instruire, asistenţă şi consiliere, iar naţiunile membre ale NATO sunt pregătite să extindă această asistenţă în funcţie de evoluţia situaţiei.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc.
Gen. Petr Pavel: Cu plăcere.
