– interviu cu membrii formaţiei Hakeshet Klezmer Band –
Hakeshet Klezmer Band a fost prima formaţie de după revoluţie din România, care a cântat muzică klezmer. Trupa s-a fondat în anul 2005 în Oradea. Componenţa formaţiei s-a schimbat de mai multe ori, în prezent formaţia are următorii membri: Esther Csatári-Malec (voce), Roxana Buhățel (voce), Cătălin Chirilă (clarinet), Bogdan Bodiș Ádám (pian, sintetizator), Nicolae Levi (vioară), Ilie Pop (trombon), Boros-Konrad Petru (contrabas), Seidler András/ Trendler József(percuție)
R: Cum a luat fiinţă formaţia?
Seidler András: Iniţiativa i-a aparţinut lui Villányi György, cel care conducea atunci deja de mai mult de treizeci de ani corul sinagogii. Am debutat în primăvara anului 2005 cu ocazia unui spectacol al Teatrului de Stat din Oradea dedicat sărbătorii Purim-ului. După acest moment am început o muncă intensivă pentru a crea o bază muzicală mai consistentă, dar din păcate fondatorul formaţiei, domnul Villányi, în toamna anului 2006 din păcate ne-a părăsit definitiv. Atunci a trebuit să reclădim formaţia șí l-am cooptat pe pianistul Ari Sándor. În anul 2008, am participat la festivalul de muzică klezmer din Tzfat, din Israel. Festivalul din Tzfat este un fel de Woodstock al muzicii klezmer. Noi am primit invitaţie la acest festival şi am avut succes. Datorită acestui succes în 2009 am primit o invitaţie în Argentina la Fiesta Klezmer, unde am reprezentat cu succes culorile României. Noi am fost prima formaţie din România care a ajuns la festivalul din Tzfat şi tot noi am fost primii la acest festival din Argentina numit Klez Fiest.
Desigur, am avut concerte şi în ţară. Pe perioada cât Sibiul a fost capitala culturală a Europei, am participat la evenimentul cultural numit Euro-iudaica, noi am deschis acolo manifestarea, dar am fost şi la Sighişoara la festivalul intercultural al minorităţilor, Proetnica. Am concertat şi în Ungaria, şi în alte ţări din regiune.
Vorbind despre foşti membri ai formaţiei mai trebuie să-l mai amintesc pe Gábor Ardelean, cel care a fost dirijorul Filarmonicii din Oradea, care din păcate nici el nu mai este printre noi.
Muzica klezmer este o muzică evreiească instrumentală, din Europa Centrală şi de Est. Piesele, pe lângă muzica tradiţională evreiească, conţin teme și prelucrări din folclorul românesc, ucrainean, rusesc, lituanian, polonez, unguresc, sârbesc.
R: Cât de mult este cunoscută muzica klezmer în Oradea şi în România?
Seidler András: Având în vedere că noi suntem prima formaţie de klezmer din ţară, suntem orădeni şi avem concerte aici, populaţia oraşului ne cunoaşte şi a îndrăgit muzica noastră. A contribuit la popularizarea muzicii klezmer şi faptul că Teatrul de Stat din Oradea a pus pe scenă musicalul lui Joseph Stein, Scripcarul pe acoperiş, în care noi am interpretat piesele muzicale. Aceasta a fost piesa cu care teatrul în 2011 a inaugurat reînceperea spectacolelor, după o perioadă de renovare. De atunci, această piesă este jucată cu un mare succes, întotdeauna cu casa închisă.
În altă ordine de idei, aş dori să subliniez aportul deosebit adus de Trendler József la succesul formaţiei noastre, atât ca tehnician de sunet, cât şi ca baterist. Este cel mai bun baterist din zonă.
R: După ce criterii construiţi repertoriul formaţiei?
Seidler András: Concertele noastre au întotdeaună o tematică. Acum două săptămâni am avut un concert cu cele mai frumoase cântece idiş. Acum ne pregătim pentru un concert care are ca titlu dansuri şi virtuozităţi. Noi căutăm să prezentăm partea mai veselă a muzicii klezmer, doine, hore şi aşa mai departe, dar această muzică are şi o componentă mai tristă, bocitoare de exemplu. Există o formaţie klezmer din Cluj, iar aceștia dețin multe astfel de piese în repertoriul lor. Aşa s-a nimerit, nu ne-am înţeles noi între noi, dar oarecum ne completăm.
R:L-am întrebat pe clarinetistul trupei, Cătălin Chirilă când şi cum a luat primul contact cu muzica klezmer?
Cătălin Chirilă: Primul contact l-am avut cu această muzică în anul 2014. Până atunci nu am ştiut multe despre această muzică, eu fiind născut într-o familie de români, ortodocşi, singurul contact fiind că am cunoscut muzica clarinetistului Giora Feidman, marele clarinetist care a exploatat din plin resursele acestei muzici. În acel an 2014 s-a ivit ocazia să intru în această trupă. Primul concert am avut la Cluj cu ocazia zilelor culturale maghiare şi de atunci cânt aici.
R: Vă place această muzică?
Cătălin Chirilă: Da, îmi place foarte mult. Eu sunt din Bucovina, din Suceava. Este o zonă foarte bogată din punct de vedere al folclorului şi acest lucru m-a ajutat foarte mult să asimilez muzica klezmer. Această muzică a preluat şi a prelucrat foarte multe teme din folclorul românesc, de aceea mi-a fost mai uşor să înţeleg miezul, esenţa acestei muzici.
R: Ce planuri de viitor are formaţia?
Cătălin Chirilă: Am dori să edităm un CD, cu cele mai reprezentative piese ale noastre. Cred că acest disc va reprezenta o carte de vizită foarte importantă a trupei Hakeshet Klezmer Band.
Autor: Székely Ervin, RADOR
