Zeci de mii de militari sunt în mişcare de la Marea Baltică la Marea Neagră, în timp ce NATO şi Rusia deschid o serie de exerciţii militare masive de a amploare pe care continentul nu le-a mai văzut de la Războiul Rece. Ambele părţi susţin că exerciţiile, care implică aeronave, nave de război, tancuri şi artilerie, au un caracter pur defensiv. Dar este clar că exerciţiile sunt, de asemenea, menite să arate noi capabilităţi şi tehnologii şi să afişeze nu numai puterea alianţelor, ci şi cât de repede se pot deplasa trupele şi echipamentele grele pentru a înăbuşi o ameninţare la frontieră. Cel mai ambiţios angajament al NATO este Saber Guardian 17, o serie de peste o duzină de exerciţii de luptă distincte, desfăşurate de 25.000 de militari din 20 de ţări, care se deplasează în Ungaria, România şi Bulgaria. Scenariul prezentat comandanţilor de la sol este că o forţă teritorială tehnologic avansată a înaintat în teritoriul NATO şi ameninţă alianţa în ansamblu. Exerciţiile includ manevre de apărare aeriană, trageri cu tancurile, marşuri ale coloanelor de blindate, avioane de luptă şi elicoptere care susţin mişcările terestre, război electronic şi livrări de provizii cu paraşuta.
„Descurajarea se referă la capacitate, este vorba de a ne asigura că orice adversar potenţial ştie că suntem pregătiţi să facem tot ce este necesar”, a spus comandantul armatei americane în Europa (USAREUR), generalul Ben Hodges, în timpul exerciţiului. „O escaladare a tensiunilor se poate produce atunci când părem slabi, deconectaţi, nepregătiţi, şi asta invită la agresiune”. Dar creşterea capacităţii militare nu trebuie să însemne război, a adăugat el. „Ruşii respectă doar forţa, aşa că dacă ne demonstrăm coeziunea, dacă demonstrăm că suntem împreună, că suntem pregătiţi, atunci cred că nu trebuie să ne facem griji”. Comentariile generalului subliniază planificarea pentru Saber Guardian, care nu numeşte Rusia drept adversar, dar în mod evident are în vedere Kremlinul. Scenariul se referă la o incursiune pe teritoriul NATO a unui inamic militar avansat, care intenţionează să profite de activele economice ale ţărilor din regiunea Mării Negre. La un exerciţiu cu 5.000 de militari NATO, la poligonul de instruire Cincu, din România, au paticipat elicoptere americane Apache şi elicoptere româneşti, coordonate cu artileria la sol, cu tancurile americane Abrams şi 650 de vehicule în sprijinul unei mişcări mari de infanterie, pentru a opri avansul.
Statele Unite ale Americii intenţionează să cheltuiască aproximativ 23 de milioane de dolari la baza românească în extindere, pentru a desfăşura exerciţii de luptă mai mari şi mai complexe în viitor. De cealaltă parte a „scutului” de descurajare se află Rusia, care se pregăteşte să desfăşoare până la 100.000 de soldaţi în teren, într-o serie de exerciţii numite Zapad sau „Vest”, în următoarele săptămâni. Kremlinul susţine că aproximativ 12.700 de soldaţi vor fi activi în Belarus şi Rusia pentru Zapad. Dar experţii şi oficialii NATO spun că este mai probabil ca Moscova să conducă o serie de exerciţii care vor umfla aceste rânduri cu zeci de mii (de militari). În conformitate cu Acordul de la Viena din 2011, observatorii străini trebuie să fie prezenţi la orice exerciţiu care depăşeşte 13.000 de militari. Încadrându-se în această cifră, dar desfăşurând alte câteva exerciţii mari în acelaşi timp, Moscova poate evita prezenţa observatorilor şi poate controla modul în care au performat trupele sale. Dar NATO este precaută.
Având în vedere că Rusia a folosit un exerciţiu militar masiv în 2014 pentru a-şi ascunde incursiunea în Crimeea şi a invadat Osetia de Sud din Georgia, în 2008, în timpul unui alt exerciţiu care acoperea mişcări de trupe, Alianţa urmăreşte cu atenţie manevrele Zapad. „Din experienţele trecute legate de exerciţiile anterioare, avem toate motivele să credem că pot participa substanţial mai multe trupe decât datele oficiale”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, când a fost întrebat despre Zapad. „Nu considerăm că exerciţiul Zapad din acest an ar fi o ameninţare directă la adresa [NATO] sau o acoperire pentru un atac”, a adăugat Kristjan Prikk, subsecretar pentru politica de apărare din Ministerul Apărării din Estonia, în cadrul unei conferinţe, la Washington, pe 11 iulie. „Dar trebuie să ţinem minte că ruşii au obiceiul urât de a-şi ascunde eforturile militare actuale în spatele exerciţiilor”. Ultimul exerciţiu Zapad, în 2014, s-a axat pe afişarea vitezei cu care Rusia ar putea să-şi transfere forţele dintr-o parte în alta a ţării şi a ilustrat modul în care Kremlinul subliniază numărul de trupe implicate în manevrele sale militare interarme.
Moscova a susţinut că aproximativ 22.000 de militari au participat în 2014, însă observatorii externi au concluzionat că până la 70.000 au fost implicaţi, odată ce au fost însumate toate exerciţiile mai mici, dar legate de cel principal. Indiferent de numărul de trupe care iau parte, în cele din urmă, Moscova „va semnala foarte activ ceea ce poate şi ce nu poate face în plan militar”, a declarat Olga Oliker, de la Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale. Iar faptul că Rusia desfăşoară deseori exerciţii nucleare în conjuncţie cu exerciţii convenţionale adaugă un element suplimentar de incertitudine pentru NATO şi pentru Occident. În acest an, „vreau să văd ce rol are Kaliningradul în exerciţiul (Zapad) şi ce exerciţii de sprijin şi concurente se vor desfăşura în Belarus şi la Kaliningrad”, exclava rusă de la Marea Baltică, a declarat Oliker. Trei nave de război chineze sunt planificate să sosească la Kaliningrad pe 21 iulie, pentru a participa la o serie de exerciţii împreună cu marina şi cu forţele aeriene ale Rusiei.
Activităţile de săptămâna viitoare vor include operaţiuni anti-submarin şi anti-navă şi antrenamente între cele două naţiuni, de comunicare şi coordonare în timpul luptelor. „Obiectivele principale ale exerciţiului sunt creşterea eficienţei în colaborarea celor două flote, pentru a contracara ameninţările la adresa securităţii pe mare, şi compatibilitatea de antrenament a echipajelor de pe navele de luptă ruse şi chineze”, a spus Ministerul rus al Apărării. Activitatea navală din Marea Baltică vine la câteva luni după ce NATO a înfiinţat noi brigăzi în Estonia, Lituania şi Letonia, întărite de tancurile şi vehiculele blindate americane prepoziţionate. În iunie, forţele aeriene ale SUA au trimis, de asemenea, bombardiere B-1 şi B-52 în Europa pentru a participa la exerciţiul masiv BALTOP, împreună cu aliaţii baltici, care au inclus 50 de nave aliate, care au trecut printr-o serie de manevre defensive pentru protejarea flancurilor nordice ale NATO.
La începutul acestei luni, armata americană a desfăşurat un sistem antirachetă Patriot în Lituania, pentru a fi folosit la încă un exerciţiu NATO, marcând prima dată când sistemul a fost adus în regiunea baltică, unde Rusia se bucură de o capacitate robustă de apărare şi de apărare antirachetă. Desfăşurarea este temporară, au atenţionat oficialii SUA, dar oficialii din Lituania încearcă să achiziţioneze sistemul. România s-a angajat recent să încheie un acord de 3,9 miliarde de dolari pentru şapte sisteme de apărare antirachetă Patriot, în iulie. Mai aproape de frontierele Rusiei şi de Crimeea are loc un alt exerciţiu al NATO, legat de Saber Guardian, numit Sea Breeze 2017. Exerciţiul naval de 12 zile, în prezent în desfăşurare în Marea Neagră, este co-găzduit de SUA şi Ucraina şi etalează crucişătorul USS Hue City şi distrugătorul USS Carney, care se alătură altor 16 ţări, la manevrele de la Odesa. Echipaje americane de supraveghere şi o echipă de marinari SEAL participă, de asemenea. Exerciţiile navale vor fi supravegheate îndeaproape de forţele ruseşti care activează în Marea Neagră şi şi-au îmbunătăţit considerabil capacităţile de supraveghere în Crimeea. Pe parcursul anului trecut, avioanele ruseşti au hărţuit în mod repetat nave de război şi avioane americane în apele internaţionale din Marea Neagră, atrăgând protestele Washingtonului. În februarie, o aeronavă înarmată rusească s-a apropiat de bombardierul USS Porter, iar în luna mai, avioane ruseşti înarmate s-au apropiat la câţiva metri de avioanele de supraveghere ale SUA care operează peste căile navigabile.
FOREIGN POLICY (SUA), 19 iulie 2017 – Autor: Paul McLeary
Traducerea: Cristina Zaharia
