„Risc de scindare între vestul şi estul Europei”, avertizează Financial Times în legătură cu schimbul tot mai vocal de critici între forurile Uniunii Europene, pe de o parte, şi autorităţile poloneze şi ungare de cealaltă parte. „Premierul ungar Viktor Orban s-a angajat să apere Polonia de sancţiunile impuse de UE pentru tentativa de epurare a celor mai înalte instanţe ale ţării”. „Dl Orban a calificat drept ‘inchiziţie’ ancheta vicepreşedintelui Comisiei Europene privind proiectul de lege polonez de înlocuire a judecătorilor de la Curtea Supremă cu persoane selectate de preşedinte”, scrie Financial Times. Şi comentează că „Ungaria şi Polonia au fost supuse criticilor pentru reformele care întăresc controlul politic asupra tribunalelor, presei şi grupurilor societăţii civile. Reformele poloneze sunt ecoul schimbărilor introduse de dl Orban în 2013, prin care judecători în funcţie erau scoşi din posturile pe care le deţineau şi înlocuiţi cu persoane desemnate de Fidesz”. În Polonia, opoziţia acuză „o lovitură de stat”, după cum arată Le Figaro. „Partidul Lege și Justiție, majoritar în cele două camere ale Parlamentului şi mereu în fruntea sondajelor de opinie, îşi prezintă reformele ca fiind esențiale pentru eficientizarea sistemului judiciar și combaterea corupției. Opoziția vede însă în aceste reforme o slăbire a separării puterilor și o încercare de a le facilita conservatorilor controlul asupra întregii vieţi sociale”, mai arată Le Monde. Germania anunţă că susţine o serie de sancţiuni europene la adresa Poloniei, ministrul justiţiei declarând pentru Bild am Sonntag că „cineva care are atât de puţin respect pentru statul de drept trebuie să accepte că se izolează politic. UE nu poate sta şi privi inactivă” ce se întâmplă. Tot din actualitatea politică europeană, ziarul Timpul din Republica Moldova reia o declaraţie postată de preşedintele Dodon pe o reţea de socializare, prin care critică decizia parlamentului de a cere Rusiei retragerea trupelor din Transnistria. „Igor Dodon a calificat acțiunile deputaților ca fiind provocatoare și menite să înrăutățească relațiile cu Federația Rusă, cu doar câteva zile înainte de vizita viceprim-ministrului rus”, scrie Timpul. Igor Dodon a subliniat că rezolvarea problemei transnistrene – cităm – „trebuie atinsă exclusiv în cadrul unei abordări paşnice şi constructive, fără provocări şi în contextul unificării celor două maluri ale Nistrului, şi nicidecum prin intermediul unor asemenea declaraţii provocatoare”. Anterior Igor Dodon declarase pentru Izvestia că Moldova este gata de compromisuri pentru reîntregirea statului și este împotriva unor opțiuni radicale în rezolvarea diferendului transnistrean. Igor Dodon a opinat că ţările Occidentului vor să atragă Rusia în conflictul din jurul Transnistriei. „Poate că este în interesul cuiva din Occident destabilizarea situației din regiune pentru a încerca să atragă Federația Rusă aici, într-un fel de conflict”, a arătat Dodon la postul de televiziune Rossiia 24. Pe fondul tensiunilor crescânde dintre SUA şi Iran, autorităţile de la Teheran anunţă producerea unui nou tip de rachetă, scrie Daily Mail, care adaugă că această armă se va alătura sistemului rusesc de rachetă S-300, instalat anul trecut lângă centrul de cercetări nucleare Fordo. Anunţul Teheranului vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au impus noi sancțiuni economice Iranului din cauza continuării programului său de rachete balistice. SUA au atras atenţia – cităm – că „activitățile maligne” ale Teheranului din Orientul Mijlociu subminează orice „contribuții pozitive” ale acordului nuclear încheiat în 2015, aminteşte Newsweek. Acuzând încălcări repetate ale drepturilor omului şi ale statului de drept în Turcia, Germania ameninţă cu sancţiuni la adresa acesteia, scrie Süddeutsche Zeitung şi aminteşte că Berlinul a lansat un avertisment de călătorie pentru cetăţenii germani care vor să meargă în Turcia. Acest avertisment poate afecta economia Turciei, ţară preferată până acum de turiştii germani, aminteşte Le Soir. În replică, Turcia a denunțat deciziile luate de Berlin împotriva sa, argumentând că relațiile lor nu se poate baza pe „șantaj și amenințare”, după cum aminteşte Cumhuriyet, citându-l pe ministrul turc de externe. Pe de altă parte, o statistică oficială citată de Agenţia Anatolia arată că în Turcia, numărul generalilor şi al amiralilor a scăzut cu 40% în ultimul an. În urma demiterilor, pensionărilor şi demisiilor înregistrate în structurile Forţelor Armate Turceşti pe fondul luptei împotriva Mişcării Güleniste, acuzată de Ankara că a organizat tentativa de puci, numărul generalilor, amiralilor, ofiţerilor de rang superior şi al ofiţerilor de rang inferior s-a diminuat de la 326 la 196. În schimb, a crescut numărul ofiţerilor în rezervă şi al soldaţilor cu contracte, precizează Anatolia. Şi tot din Turcia, presa reţine că poliţia a început să aresteze persoanele care au tricouri inscripţionate cu cuvântul „Hero” – erou în limba engleză. Milliyet precizează că măsura vine după ce o persoană acuzată că ar fi încercat să îl omoare anul trecut pe preşedintele Erdoğan a apărut la proces cu un astfel de tricou. Iar ziarul Birgün comentează că „sistemul judiciar, statul de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale s-au degradat constant în Turcia de când guvernul AKP a lansat o epurare de amploare prin instituirea stării de urgenţă, ca răspuns la tentativa de lovitură de stat de anul trecut”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
