Camera Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite a votat în favoarea impunerii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, Iranului şi Coreii de Nord, informează BBC.
Parlamentarii americani vor să aplice represalii Rusiei pentru o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut, cât şi pentru anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina.
Proiectul de lege include sancțiuni şi împotriva Iranului, care îi vizează în special pe Gardienii Revoluției, acuzați că susțin terorismul, şi împotriva Coreii de Nord, care este sancționată pentru testele sale cu rachete, scrie LA LIBRE BELGIQUE.
Dar în Europa, inițiativa Congresului american nu este bine primită. Comisia Europeană şi-a exprimat printr-un comunicat „îngrijorarea”, provocată de pe de o parte de „posibilul impact asupra independenţei energetice a UE” şi pe de altă parte de „posibilele consecinţe politice negative”. Comunicatul Comisiei reaminteşte importanţa coordonării politicii de sancţiuni între toate ţările G7.
Potrivit ziarului belgian, „Unitatea G7 cu privire la sancțiuni este de importanță primordială, căci ea impune respectarea aplicării acordurilor de la Minsk”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
Mai multe țări europene, în special Germania, consideră că legea i-ar oferi președintelui american posibilitatea de a sancționa întreprinderile care lucrează la conductele petroliere venind din Rusia, limitând, de exemplu, accesul lor la băncile americane sau excluzându-le de pe piața publică din SUA.
Această dispoziție ar putea, teoretic, să deschidă calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene partenere la proiectul de gazoduct Nord Stream 2.
La rândul său, Kremlinul a avertizat că o continuare a politicii sancțiunilor va afecta „interesele celor două țări”.
Legea adoptată în Camera Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite privind impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei nu lasă loc în viitorul apropiat pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Moscova şi Washington şi duce relaţiile bilaterale înspre ape necunoscute, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Rîbakov, citat de agenţia rusă de ştiri Interfax.
Preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului Rusiei), Konstantin Kosacev, a declarat că nu se poate vorbi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite după ultimele sancţiuni aprobate în Congresul SUA. Dimpotrivă, a spus Konstantin Kosacev, relaţiile se vor tensiona şi mai mult. Politicianul rus a subliniat că Moscova ar trebui să pregătească un răspuns „dureros” la noile sancţiuni adoptate de SUA, relatează agenţia rusă de ştiri RIA.
Gazeta.ru titrează: „Trump – ostaticul isteriei antiruseşti”. Camera superioară a Parlamentului rus consideră că decizia Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA este o nouă etapă a confruntării dintre Moscova şi Washington. Senatorul rus Aleksei Puşkov, citat de Gazeta.ru, a scris pe Tweeter: „Legea privind noile sancţiuni a fost adoptată. Trump o va semna reconfirmand că este ostaticul Congresului şi isteriei antiruseşti. Este noua etapă a confruntării”.
Şi ziarul Kommersant titrează: „Camera Reprezentanţilor SUA a întărit noile sancţiuni antiruseşti” şi atrage atenţia asupra marii majorităţi cu care a fost adoptata legea: 419 voturi pentru, 3 împotrivă.
Controversatele reforme din Polonia rămân în atenţia presei internaţionale. Comisia Europeană a avertizat că este „gata să declanşeze imediat procedura prevăzută de articolul 7” împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea dreptului de vot în UE al acesteia, în cazul revocării judecătorilor Curţii Supreme a ţării – scrie ziarul LA LIBRE BELGIQUE.
„Comisia cere autorităţilor poloneze să nu ia nicio măsură de revocare sau de pensionare forţată a judecătorilor Curţii Supreme”, a declarat vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans.
„Dacă va fi luată o asemenea măsură, Comisia este gata să declanşeze imediat procedura articolului 7”, a adăugat dl Timmermans.
Pe de altă parte, executivul european a anunţat că va declanşa procedura de infringement împotriva Varşoviei, imediat după publicarea oficială a noii legi privind organizarea instanţelor ordinare.
„Tentativa unor parlamentari din extrema-dreaptă poloneză de a controla sistemul judiciar arată că ameninţarea populistă încă este o provocare pentru viitorul Europei”, scrie ziarul portughez O GLOBO în editorialul său, intitulat „Naţional-populismul din Polonia înspăimântă UE”. Partidul aflat la putere în Polonia, Dreptate si justitie (PiS) a orchestrat restricţii la adresa libertăţii presei, a dreptului de a manifesta public, a acţiunii ONG-urilor şi a altor instituţii democratice, sfidând avertismentele Bruxelles-ului. Ca răspuns, liderii PiS şi-au intensificat discursul naţionalist, afirmând că UE încearcă să se amestece în afacerile interne ale Poloniei.
Iniţiativa PiS de subordonare a sistemului judiciar şi influenţa pernicioasă a lui Kaczynski în Polonia, al cărei guvern a primit elogii nemăsurate din partea preşedintelui american, Donald Trump, arată că ameninţarea naţional-populistă continuă să ameninţe viitorul UE, în ciuda recentelor înfrângeri electorale ale acestui curent la alegerile din Olanda, Franţa, Germania, printre alte ţări, scrie O GLOBO.
Coreea de Nord se pregăteşte pentru un nou test cu rachetă, potrivit Pentagonului, scrie ziarul belgian LE SOIR. Vorbind sub acoperirea anonimatului, un oficial american a declarat pentru AFP că Pentagonul a detectat semne de pregătire pentru un nou test care ar putea avea loc în ziua implinirii a 64 de ani de la încheierea armistiţiului care a pus capăt războiului din Coreea, dată sărbatorită în Coreea deNord ca Ziua Victoriei. Potrivit oficialului american, ar urma să fie testată fie o rachetă cu rază medie de acţiune, fie o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), KN-20 ou Hwasong-14.
Potrivit ziarului italian LA STAMPA, ultima ameninţare a regimului nord-coreean sună în felul următor: „Suntem gata să lovim în inima Americii”. Coreea de Nord nu are de gând să renunţe la intenţiile ei belicoase şi îi trimite încă un mesaj lui Donald Trump, prin vocea unui purtător de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe: „Dacă Statele Unite ar da cel mai mic semn că ar încerca să ne dărâme conducerea supremă, Phenianul ar răspunde fără milă cu puternica noastră armă nucleară, perfecţionată şi întărită”.
Gabriela Sîrbu, Agenţia de presă RADOR
