„Există o discuţie intensă în cadrul Comisiei Europene pe ideea că acordarea banilor europeni să fie sau nu condiţionată de criterii politice, cum ar de exemplu: statul de drept, democraţia, respectarea drepturilor omului. În prezent există mai multe scenarii, printre care figurează şi crearea acestei condiţionări amintite” – scrie în ediţia sa de azi cotidianul ungar Népszava. Comisarul pentru justiţie, Vera Jourová, de mai multe ori şi-a exprimat părerea că este în favoarea disciplinării cu mijloace financiare a statelor care au derapaje de la principiile democraţiei. Comisarul pentru buget Günther Oettinger s-a exprimat mai nuanţat, spunând că o asemenea condiţionare ar deschide mai mult portofelul finanţatorilor mari ai UE, însă – potrivit informaţiilor Népszava – Jean-Claude Juncker, preşedintele comisiei nu susţine această idee, spunând că nu ar ajuta ţările sărace să-și recupereze rămânerea în urmă faţă de ţările dezvoltate.
Însă, această discuţie ne arată că UE este obligată să-și regândească politica dusă până acum, chiar şi în ceea ce priveşte principiile. Până în prezent, regula era că statele trebuie să îndeplinească anumite criterii politice (statul de drept, pluripartitism, economie de piaţă funcţională) înainte de aderarea la UE, iar după aderare problemele politice interne a ţărilor membre nu mai constituie puncte pe agenda comunităţii. Un alt principiu este acela că sancţiunile UE sunt stabilite prin Tratatul de la Maastricht, și pot merge de la obligaţia statelor de a se alinia la deciziile colective ale UE în cadrul unei proceduri de infringement, până la suspendarea dreptului de vot. Sancţiunile economice pentru nerespectarea criteriilor politice, până în prezent nu au o bază legală în legislaţia UE, iar adoptarea unei astfel de măsuri ar însemna schimbarea filosofiei UE.
Pe de altă parte, practica ne demonstrează că UE nu dispune de mijloace eficiente pentru sancţionarea unor ţări membre care, prin derapaje de la normele democratice, pot periclita interesele întregii Uniuni. Procedura de aplicare a sancţiunilor este foarte anevoioasă şi necesită mult timp. În prezent Polonia este ameninţată cu aplicarea articolului 7 din tratatul UE, ceea ce înseamnă suspendarea dreptului de vot, dar analiştii sunt de părere că aceasta este doar o posibilitate teoretică, întrucât o asemenea decizie nu poată fi luată decât dacă 20 de ţări din cele 27 ar fi de acord, lucru care pare greu de realizat.
În lipsa unor mijloace eficiente de sancţionare a indisciplinaţilor, UE nu poate să aibă o politică comună de apărare, în vederea soluţionării crizei imigranţilor, precum și pentru crearea unei poziţii comune şi solide faţă de tendinţele expansioniste ale Rusiei. Condiţionarea acordării finanţării ar putea fi un mijloc mai eficient faţă de ţări ca Ungaria şi Polonia, ştiind că aceste ţări sunt dependente de fondurile europene. Adoptarea deciziei preconizate ar fi şi o măsură prin care UE ar putea să-şi justifice finanţarea, care va scădea cu 10-12 miliarde de euro după ce Marea Britanie va părăsi UE.
Pe de altă parte însă, în mod inevitabil această decizie ar consolida ideea de Europă cu două viteze, în care cei bogaţi ar stabili regulile pentru cei săraci şi şi-ar da şi certificatele de bună purtare, lucru care ar întări curentul anti-european care este deja destul de puternic în aceste ţări, şi i-ar favoriza pe politicienii populişti şi autocraţi să câştige alegerile.
Autor: Ervin Székely
(RADOR – 27 iulie)
