Ce se va întâmpla după ce Brexit va deveni realitate preocupă societatea britanică, lucru reflectat de presă.
THE TELEGRAPH titrează: „Brexit – Un studiu referitor la imigraţia din UE evaluează dacă muncitorii britanici sunt dezavantajaţi de muncitorii straini”. Experţi independenţi urmeză să facă o evaluare a rolului cetăţenilor din Uniunea Europeană în economie şi la nivelul mai larg al societăţii. Potrivit THE TELEGRAPH, ministrul de interne, Amber Rudd, a dat asigurări că Marea Britanie va continua să-i atragă pe cei de care „beneficiază din punct de vedere economic, social și cultural”, dar şi-a reafirmat angajamentul de a reduce numărul imigranţilor la cateva zeci de mii.
Această declaraţie ilustrează viitoarele planuri ale guvernului privind modul în care va fi controlată imigraţia atunci când Marea Britanie va fi părăsit UE şi nu va mai trebui să respecte regulile liberei circulaţii a parsoanelor.
Ministrul britanic pentru imigraţie, Brandon Lewis, a declarat pentru BBC că libera circulaţie a cetăţenilor europeni în Marea Britanie va lua sfârşit în martie 2019, când ţara va părăsi blocul comunitar.
THE GUARDIAN publică o analiză a poziţiei guvernului britanic în negocierile cu UE pentru Brexit. „În sfărşit, începe să se risipească ceaţa în jurul poziţiei britanice la negocierile pentru Brexit. Ceaţa se ridică şi putem vedea se se află în spatele ei. Nimic. Nu există o poziţie de negociere. Există doar un decalaj între idee și practică. Acest decalaj continuă să fascineze discursul politic”, apreciază autorul, Simon Jenkins.
Când lumea a votat pentru ieşirea din UE nu există nicio dovadă că a dorit ieşirea din piaţa unică sau să scape de Curtea Europeană de Justiţie. Cei mai mulţi aveau îngrijorări legate de imigraţie şi decizia lor trebuie onorată. Dar cine ar putea spune ce fel de Brexit ar fi preferat votanţii? – se întreabă analistul.
Guvernul ar fi trebuit să meargă la Bruxelles să explice că doreşte ieşirea din UE, dar că în acelaşi timp crede în interesul naţiunii de a rămâne cât se poate mai aproape de Europa. Theresa May a făcut contrariul. Ea a părut că doreşte un ‘hard Brexit’ doar ca să le dea o lecţie adepţilor ieşirii din UE. Ea i-a ales pe cei mai vocali adepţi ai Brexit ca negociatori sperând că dacă ceri mai mult la început câştigi mai mult la sfârşit. A fost o tactica proastă, crede jurnalistul de la GUARDIAN. El arată că THE ECONOMIST a publicat un sondaj conform căruia un sfert din cei care doresc ieşirea din UE – plus majoritatea celor care nu o doresc – ar vota pentru un soft Brexit, o versiune ce ar presupune rămânerea în piaţa unică. Acest sondaj confirmă rezultatele unui recent sondaj guvernamental care arată că 72% din adepţii ieşirii din UE declară că votul a fost legat de imigraţie şi jumătate din ei ar accepta libertatea de circulaţie a persoanelor în schimul rămânerii în piaţa unică, dacă s-ar institui restricţii la beneficiile sociale pentru imigranţi. Un sondaj făcut de King’s College London confirmă acest lucru.
Concluzia analizei este că într-o Europă care este deja divizată din multe puncte de vedere, este în interesul tuturor ca efectele separării dintre Marea Britanie şi UE să fie minimizate. „Hard Brexit nu este numai o nebunie, este ceva nenecesar. Brexit ar trebui să însemne Flexit”.
Pe de altă parte, ziarul francez LIBERATION scrie că un raport al Camerei Lorzilor avertizează împotriva scăderii standardelor sanitare ale alimentelor după Brexit, în cazul semnării unui acord de liber-schimb cu Statele Unite, aşa cum a anunţat pe Tweeter preşedintele american, Donald Trump. Liam Fox, ministrul britannic pentru comerţ exterior, aflat în vizită la Washington, nu a exclus introducerea în viitor pe piaţa britanică a puilor spălaţi cu clor, după obiceiul american sau a cărnii de vită cu hormoni, ceea ce îi îngrijoreaz pe producătorii autohtoni, având în vedere că folosind metodele americane, scad cheltuielile de producţie. Ministrul mediului, Michael Gove, şi-a contrazis însă colegul afirmând că „nu se pune problema să scadă standardele de igienă alimentară sau de mediu” pentru a obţine un acord de liber-schimb cu americanii.
Sancţiunile americane împotriva Rusiei ocupă prima pagină a ziarelor ruseşti. Gazeta.ru scrie că Ministterul Afacerilor Externe examinează variante de răspuns. În cazul în care preşedintele Donald Trump va semna legea referitoare la sancţiuni, Rusia ar putea să expulzeze diplomaţi americani şi să confişte un complex de case de odihnă ale ambasadei SUA. În acelaşi timp, Rusia ar putea examina varianta unui răspuns nesimetric, prin care Moscova să refuze cooperarea cu Washingtonul într-o serie de probleme critice pentru Statele Unite, cum ar fi întărirea presiunilor asupra Coreii de Nord.
Într-un interviu pentru CNN, directorul de comunicaţii al Casei Albe, Anthony Scaramucci, a declarat că preşedintele Trump „ar putea promulga sancţiunile exact în forma în care sunt sau ar putea să se opună sancţiunilor şi să negocieze măsuri şi mai aspre împotriva ruşilor”, informează agenţia Reuters.
În Franţa, Adunarea Naţională a votat joi pentru interzicerea angajării rudelor de către întreaga clasă politică – miniştri, parlamentari sau aleşi locali. Este vorba de o măsură cheie a două proiecte de lege privind moralizarea vieţii publice, informează France 24. Măsura este o consecinţă a promisiunilor candidatului Emmanuel Macron în campania electorală prezidenţială, ca urmare a scandalului în care a fost implicat fostul prim-ministru François Fillon, candidat lipsit de noroc al dreptei la alegerile prezidenţiale.
Vor fi interzise angajările pentru „familia apropiată” (soţ, partener Pacs /Partenariat Civil de solidaritate/, concubin, părinţi şi copii, inclusiv ai partenerului, partenerului de PACS sau concubinului). Pedeapsa pentru încălcarea acestei dispoziţii va fi de 3 ani de închisoare şi o amendă de 45.000 de euro – detaliază ziarul Le Figaro.
(Gabriela Sîrbu, Agenţia de presă RADOR)
