Statele Unite ale Americii a solicitat şi obţinut în Consiliul de Securitate ONU noi şi a mai severe sancţiuni împotriva Coreei de Nord cu scopul de a descuraja Phenianul să continue experienţele sale cu rachete balistice intercontinentale. Hotărârea nr. 2371 a C.S. ONU adoptată sâmbătă este cea mai severă dintre cele opt votate din 2006 pe acest subiect şi prevede interzicerea cumpărării de cărbuni, minereu de fier, plumb, minereu de plumb, peşte, mâncăruri din peşte şi fructe de mare. Totodată au pus sub sechestru averea a patru întreprinderi de comerţ exterior al regimului de la Phenian şi au luat aceaşi măsură faţă de nouă persoane fizice cărora au impus şi interdicţii de călătorie. Dacă toate statele vor respecta această hotărâre, atunci Coreea de Nord poate să piardă un miliard de dolari care ar fi obţinut din exportul produselor enumerate mai sus. De data aceasta toţi cei 15 membrii al Consiliului de Securitate au votat sancţiunile şi China nu a folosit dreptul său de veto.
Tensiunile dintre SUA şi Coreea de Nord au crescut din 4 iulie când regimul de la Phenian – exact în Ziua Independenţei din SUA – a experimentat o rachetă intercontinentală balistică. Acest experiment a fost urmat de încă 28 de până acum şi potrivit informaţiilor presei americană în curând urmează şi încercarea unei bombe nucleare în subteran. Ca răspuns la acţiunea statului comunist Coreea de Sud şi SUA au organizat în data de 7 iulie exerciţii militare în apropierea liniei de demarcaţie între cele două Coree la care au participat şi bombardiere strategice americane B-1B Lancer – a informat Agenţia de ştiri Yonhap din Coreea de Sud, citată de Reuters.
Este clar că noile sancţiuni pot fi eficiente împotriva regimului lui Kim Jong Un, care şi aşa are probleme economice majore, însă unii experţi sunt sceptici în ceea ce priveşte disciplina ţărilor membre ONU. Cert este că celelalte şapte hotărâri luate de C.S. ONU împotriva Coreei de Nord nu au dat rezultate (dimpotriva Phenianul a accelerat programul său nuclear). De altfel sancţiunile economice în general nu sunt foarte eficiente, pentru că sunt măsuri neeconomice şi relativ uşor pot fi dejucate. Jucătorul cheie în această ecuaţie este China, ţara care importă masiv din Coreea de Nord în primul rând cărbune, de care economia chinezească are mare nevoie. Pentru Beigin situaţia este cât se poate de incomodă. Pe de o parte respectarea sancţiunilor ar însemna un efort financiar considerabil, pentru că ar trebui să cumpere cărbuni din altă parte şi probabil la un preţ mai mare, pe de altă parte nici nu ar dori un război la frontiera sa în urma căreia probabil că sute de mii de refugiaţi nord coreeni ar intra în China. De aceea preşedintele Statelor Unite, Donald Trump a pregătit bine adoptarea acestor sancţiuni. Încă în aprilie el s-a întâlnit cu Xi Jinping, preşedintele Chinei. Subiectul principal al discuţiilor a fost criza nord coreeană. China este de acord cu sancţiunile împotriva Coreei de Nord, dar susţine că trebuie negociat cu regimul nord coreean şi atitudinea comunităţii internaţionale trebuie să fie mai flexibilă. După adoptarea hotărârii nr. 2371 ministru de externe chinez Vang Xi a declarat că ţara sa va respecta întocmai sancţiunile adoptate chiar dacă acest lucru va însemna eforturi foarte mari. El încă în aprilie a avertizat lumea că un război în Coreea de Nord poate izbucni în orice moment, de aceea China este foarte atent la ce se întâmplă în zonă şi sprijină orice măsură prin care se poate opri jocul periculos al Phenianului.
Unii observatori sunt de părere că întreţinerea tensiunii nu este doar interesul lui Kim Jong Un, care astfel vrea să asigure finanţarea regimului lui, ci şi al lui Donald Trump care are nevoie să mute atenţia publicului de la problemele sale (ancheta privind presupusele sale legături cu Rusia şi implicarea Rusiei în campania sa electorală înaintează spectaculos) la un subiect mai fierbinte, unde poate să devine eroul lumii libere împotriva unei dictaturi.
Calcului Phenianului este simplu: dacă are armă nucleară şi rachete balistice cu care să ajungă Statele Unite, atunci poate şantaja lumea liberă să renunţe la sancţiuni, ba chiar să plătească pentru a nu folosi aceste arme. Potrivit calculelor experţilor militari citate de CNN, rachetele nord coreene Hwasong-14 au o rază de acţiune de 10.000 de kilometri, deci pot ajunge până la Los Angeles, Denver şi chiar Chicago. Întrebarea este dacă aceste rachete pot fi echipate cu încărcătură nucleară şi dacă da, atunci vor să şi folosească asumând toate riscurile ce ar decurge din acest fapt? George Bernard Shaw spunea că dacă într-o piesă de teatru în primul act apare un revolver, atunci putem fi siguri că în actul trei acel revolver va fi folosit.
Autor: Székely Ervin, RADOR
