Una dintre cele mai utile facilităţi de care beneficiem datorită internetului şi calculatorului sunt motoarele de căutare. Cu ajutorul acestora în câteva secundă găsim conţinuturi identice pe tot mapamondul. Ideea de bază este simplă şi genială. Ai nevoie de o bază de date şi de un calculator care să identifice conţinuturile identice în toate textele, pe care le are în baza de date. La începutul anilor 2000 au apărut primele aplicaţii cu ajutorul cărora se putea identifica plagiatul unor texte. În prezent acestea, cum sunt Plagiarisma.net, Plagtracker, Duplichecker şi altele, pot fi descărcate deja gratuit de pe net. Aceste softuri sunt la un nivel mai avansat decât motoarele de căutare, pentru că pot identifica texte plagiate chiar şi atunci când nu sunt copiate cuvânt cu cuvânt. Programul lor poate măsura frecvenţa unor expresii relevante din două texte, sau poate să analizeze texte scoţând cuvintele de legătură şi sufixele etc.
Cea mai nouă aplicaţie din această familie despre care scrie cotidianul britanic The Guardian este aceea pe care dezvoltatorii ei au denumit-o detector de pălăvrăgeală (bullshit detector) şi în curând vor fi puse la dispoziţia jurnaliştilor. Această aplicaţie va alerta utilizatorii, dacă în presă sau chiar în parlament apar ştiri false. Sistemul va fi testat din octombrie şi potrivit creatorilor va fi o armă redutabilă în războiul global împotriva informaţiilor neadevărate. Softul a fost dezvoltat de organizaţia Full Fact (Numai fapte n.r.) şi a fost finanţat cu jumătate de milion de dolari de către doi miliardari: George Soros şi Pierre Omidyar (acesta din urmă fiind un om de afaceri iraniano-american, unul din fondatorii firmei e-bay).
În redacţia ziarului The Guardian aplicaţia a fost deja prezentată. Potrivit publicaţiei softul urmăreşte discursurile, declaraţiile politicienilor şi compară conţinutul acestora cu cel aflat în baza de date a sistemului, astfel poate aprecia corespondenţa acestora cu realitatea. Deocamdată sistemul are o bază de date rudimentară pe care au creat-o ziariştii din mii de căutări de pe internet, dar după planurile creatorilor, în curând sistemul va avea acces şi la datele oficiale ale instituţiilor.
Programul va fi testat prima dată în Marea Britanie, dar va fi instalat şi în America de Sud şi în Africa, unde mai multe organe de presă prestigioase au scris că actualul preşedinte a Republicii Kenya, Uhuru Kenyatta a folosit sondaje de opinie manipulate pentru a-și spori popularitatea.
Versiunea de test – care va începe să funcţioneze din toamnă – va scana programele de ştiri, inscripţiile de pe burtiera televizoarelor, articolele de presă. Aceasta verifică milioane de cuvinte şi propoziţii, până când găseşte printre ele pe cele care corespund cu cele existente în baza de date. Redacţiei The Guardian i-a fost prezentat sistemul în timpul unei dezbateri a Comisiei pentru sănătate a parlamentului: Software-ul a subliniat cuvintele politicienilor dacă ele au conţinut afirmaţii care aveau corespondent şi în baza de date ale sistemului, după care a dat „verdictul”. Într-un caz despre o afirmaţie pe care a considerat-o suspectă, a softul a declarat că este corectă, dar despre o altă afirmație a concluzionat că este falsă şi în ambele cazuri și-a motivat decizia şi a furnizat datele reale.
Într-o altă versiune a aplicaţiei, verificarea faptelor apare pe ecranul televizoarelor, telespectatorii văd imediat care sunt datele reale şi ce a spus vorbitorul pe micul ecran. Astfel talk-show-urile se pot schimba radical. Dezvoltatorii lucrează acum ca şi publicul mai larg al reţelelor de socializare cum ar fi Twitter şi Facebook care sunt lovite în mai mare măsură de ştiri false, să beneficieze de acest sistem.
Proprietarii programului ar dori ca prima dată jurnaliştii să folosească sistemul, pentru a putea lupta mai eficient împotriva ştirilor false, de exemplu ca la conferinţe de presă să pot adresa întrebări imediat după ce vorbitorul a declarat ceva ce nu corespunde adevărului.
Autor Székely Ervin, RADOR
