Atentatele teroriste din Spania se menţin între temele predilecte ale presei internaţionale, alături de retragerea principalului consilier al preşedintelui american Donald Trump.
„Terorismul jihadist a lovit joi Spania pentru prima dată de la atentatul din 11 martie 2004”, relatează ziarul iberic La Vanguardia, amintind că „printre victimele din Las Ramblas se numără copii şi persoane de mai multe naţionalităţi”, inclusiv română. La Barcelona a avut loc „al şaptelea atac cu vehicul din Europa în decurs de un an”, face socoteala The Guardian şi înceară să găsească un răspuns la întrebarea „Ce este de făcut?” Răspunsul cotidianului britanic ar fi că trebuie menţinut un echilibru între impunerea unor măsuri de securitate sporite care ar „desfigura oraşele” şi ar leza libertatea personală şi „evitarea riscului”. Mai ales că, subliniază acelaşi ziar londonez, „faptul că teroriștii sunt prin definiție imuni la descurajare face amenințarea lor cu atât mai înspăimântătoare, dar totodată aproape imposibil de diminuat.” În plus, „adevărul neplăcut este acela că aproape fiecare act terorist are o componentă politică”, iar „noi încă mai suntem implicați militar în țări musulmane – lucru pe care mulți îl vor privi inevitabil drept un război contra islamului – și părem incapabili să ne oprim”, remarcă The Guardian. Editorialul din Le Monde prezintă „tragicul bilanţ” al atentatelor jihadiste. Din nou, scrie cotidianul parizian, „strategia urii întreţinute de islamul radical îşi alege cu grijă ţintele şi simbolurile pe care vrea să le atace – occidentalii, evreii, creştinii ucişi în modul cel mai spectaculos şi mai sălbatic posibil, locurile marcante ale turismului (Nisa, Barcelona, Berlin) sau ale serbărilor şi concertelor (Bataclan, Manchester) – în speranţa de a traumatiza populaţii şi a zdruncina guvernele ţărilor occidentale care participă, într-un fel sau altul, la coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic”. Din Polonia, Rzeczpospolita este de părere că adepţii islamului radical „au deschis un nou front de luptă în Europa”, în vreme ce editorialul din El Mundo invită la „unitate şi fermitate în lupta împotriva jihadismului, în toată Europa”. Căci jihadismul este „cea mai mare provocare în materie de securitate cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană” pe cuprinsul căreia se află „circa 65.000 de persoane suspectate că ar avea legături cu terorismul islamic”, evidenţiază ziarul madrilen, cu menţiunea că „împreună cu Franţa şi Marea Britanie, Spania este unul dintre principalele locuri de recrutare de musulmani extremişti şi refugiu pentru salafiştii care se întorc din războaiele din Siria şi Irak”. Adică mii de europeni radicalizaţi care s-au alăturat ISIS din 2011 până în 2016 şi care acum s-ar putea întoarce acasă, atenţionează şi Le Figaro. O altă temă de mare interes pentru ziarele străine este plecarea de la Casa Albă a consilierului principal al preşedintelui, Steve Bannon, echivalată de ziarul belgian Le Soir cu „imaginea care rezumă instabilitatea de la Casa Albă”. Retragerea consilierului prezidenţial „face loc unor întrebări despre ce va urma”, scrie Wall Street Journal. Washington Post consideră că „izgonirea lui Steve Bannon, strategul-şef al preşedintelui şi campionul impulsurilor sale naţionaliste, a pus în evidenţă fisurile existente în cadrul Partidului Republican din epoca Trump, care obstrucţionează eforturile de impulsionare a agendei legislative a republicanilor”. Totuşi, cotidianul din capitala americană crede că plecarea lui Bannon „este puţin probabil să liniştească animozităţile” care se manifestă în echipa aflată la conducerea Statelor Unite. Din punctul de vedere al New York Times, retragerea controversatului coordonator al site-ului Breitbart „ar putea înclina balanţa în privinţa unor teme extrem de contestate, spre o abordare mai apropiată de curentul central”. În ceea ce-l priveşte pe fostul consilier al preşedintelui, „Bannon barbarul”, cum se autointitulează, se întoarce la website-ul de extremă dreapta”, cu declaraţia de a se angaja într-un război împotriva duşmanilor săi din interiorul Casei Albe, inclusiv fiica şi ginerele preşedintelui, care au încercat să-i blocheze viziunea naţionalistă extremistă”, notează The Times. „Plecarea consilierului, care a pus site-ul de internet pe care îl conducea în serviciul uneia din mişcările de extremă dreapta americane ce se prezintă sub numele de alt-right, are loc în plină polemică provocată de declaraţiile ambigue ale lui Donald Tump despre violenţele de la Charlottesville”, remarcă La Libre Belgique, iar La Tribune din Franţa atrage atenţia asupra „ascensiunii fulgerătoare a reţelei sociale Gab, refugiu al extremei drepte americane”, care după violenţele de la Charlottesville a anunţat că a strâns fonduri de un milion de dolari finanţare participativă, din care 500.000 de dolari doar în ultimele cinci zile. În fine, cotidianul sârb Politika anunţă că „Statele Unite au aprobat vânzarea unui sistem de rachete către România”, în vreme ce agenţia Bloomberg relatează că Administraţia Trump „va încerca să reducă drastic ajutoarele financiare acordate de SUA ţărilor din Europa de Est, renunţând efectiv la „promovarea democraţiei” în această zonă a lumii. După cum precizează Bloomberg, „printre statele care vor fi afectate de această reducere drastică a ajutoarelor financiare pentru dezvoltarea democraţiei şi statului de drept se află şi Serbia, care va primi un ajutor financiar redus cu 45%”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
