Uciderea presupusului autor al atentatului din Barcelona ţine capul de afiş al presei internaţionale. Poliţia spaniolă împuşcă o „persoană suspectă” într-o suburbie a Barcelonei, pe fondul urmăririi de anvergură declanşate în scopul găsirii bărbatului presupus a fi comis atacul din metropola spaniolă, scrie Wall Street Journal. „Suspectul avea asupra sa o centură cu explozibili, în momentul în care poliţia a deschis focul, ucigându-l pe cel despre care spune că s-ar fi aflat la volanul furgonetei care a intrat în mulţime, în piaţa Las Ramblas” din Barcelona, notează The Times. Iar din Spania, El Mundo confirmă că forţele antiteroriste au împuşcat un bărbat, care a strigat „Allah Akbar” şi care corespunde descrierii suspectului atentatului soldat cu 15 morţi şi peste 120 de răniţi.
O altă temă care trezeşte interesul presei internaţionale este sistarea emiterii de vize de călătorie americane pentru ruşi. „Ambasada SUA din Moscova a anunţat luni că va înceta temporar să emită vize din altă categorie decât cea pentru imigrare, în Rusia, şi apoi îşi va reduce drastic activitatea, pe fondul ajustării personalului său, pentru a se conforma ultimei salve din înfruntarea diplomatică dintre Washington şi Moscova”, relatează Washington Post. „Oficial, solicitarea Moscovei ca Misiunea SUA în Rusia să-şi reducă personalul, de la aproximativ 1.200 la 455 de oameni, a fost o reacţie de retorsiune la decizia Administraţiei Obama de a expulza zeci de diplomaţi ruşi, în decembrie anul trecut”, explică ziarul din capitala americană. Dar, adaugă acelaşi cotidian din Washington, „decizia a survenit totodată la scurt timp după ce Camera Reprezentaţilor şi Senatul american au aprobat ultima rundă de sancţiuni ample la adresa Rusiei, care au făcut loc unor relaţii şi mai reci, în pofida aparentei afecţiuni dintre preşedintele Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin”. Iar de data aceasta, demersul îi va „constrânge efectiv pe ruşii din cele 11 zone cu fus orar diferit” din cea mai întinsă ţară a lumii, „să se deplaseze la Moscova pentru a obţine o viză pentru SUA”, notează tot Washington Post. Citat de agenţia de presă moscovită Ria Novosti, ministrul rus de externe apreciază că hotărârea autorităţilor americane „urmăreşte să stârnească nemulţumirea cetăţenilor Rusiei faţă de acţiunile” Kremlinului, dar promite că în reacţia lor autorităţile ruse „nu îşi vor vărsa mânia pe cetăţenii americani”. Şi în acelaşi timp, Moscova trimite la Washington un nou ambasador „combatant”, după cum îl descrie Le Monde. Căci Antoni Antonov, ales de Vladimir Putin pentru a conduce reprezentanţa rusă la Washington, este „un diplomat înscris pe listele sancţiunilor europene şi canadiene”, relevă cotidianul parizian. Ziarele străine comentează de asemenea noua strategie anunţată de preşedintele Trump referitor la Afganistan. În discursul său, liderul de la Casa Albă a conturat „calea de avansare pentru angajamentul Americii în Afganistan şi Asia de Sud”, care ar implica desfăşurarea a mii de trupe suplimentare, scrie New York Times. The Guardian aminteşte că actualmente aproximativ „8.400 de militari americani şi 5.000 de trupe NATO susţin forţele de securitate afgane în lupta împotriva talibanilor şi altor miliţii, dar nivelul violenţelor se menţine, peste 2.500 de poliţişti şi soldaţi afgani fiind ucişi în perioada 1 ianuarie – 8 mai” a anului curent. Le Figaro notează că deşi „talibanii nu mai sunt la putere, ei comit atentate în special împotriva forţelor de securitate afgane” şi lansează atacuri încrâncenate pentru a câştiga teren”, în timp ce „forţele guvernamentale controlează mai puţin de 60% din teritoriul ţării”. Iar în actualul context, „o prezenţă militară americană ar fi necesară pentru a proteja ţara de ameninţarea islamistă”, mai remarcă Le Figaro.
Un alt ziar francez, Le Monde scrie că Palatul Elysee a publicat carta transparenţei pe tema rolului şi statutului primei doamne, Birgitte Macron. Textul acestei carte „defineşte misiunile de ‘reprezentare’ şi de ‘supervizare’ ale soţiei preşedintelui Republicii franceze, care nu va fi remunerată şi nu va avea un buget propriu”, punctează cotidianul de pe malurile Senei.
Reliefând complexitatea tot mai mare a actualelor ameninţări cu care se confruntă lumea, o serie de ziare străine între care The Guardian, Financial Times şi Le Monde relatează despre iniţiativa lansată la ONU de mai mulţi experţi în domeniul inteligenţei artificiale, în frunte cu Elon Musk, pentru interzicerea roboţilor ucigaşi. Grupul de fondatori de firme din domeniul roboticii avertizează că „odată desfăşurate, armele letale autonome vor permite declanşarea unor conflicte de o amploare mai mare ca oricând şi într-un ritm mai accelerat decât îşi pot imagina oamenii”. Iar „aceste dispozitive pot fi arme ale terorii, arme pe care le folosesc despoţii şi teroriştii împotriva populaţiilor inocente şi arme piratate pentru a fi utilizate în mod indezirabil”, atenţionează experţii citaţi de The Guardian, subliniind că „odată deschisă, această cutie a Pandorei va fi greu de închis”.
Totuşi, The Telegraph pare a găsi şi o veste bună: în urma protestelor publice, s-ar fi pus la punct planuri pentru ca Big Ben să se audă în continuare în Londra, clopotul urmând a fi acţionat manual pe timpul lucrărilor de renovare la celebrul ceas al Parlamentului britanic.
Adriana Buzoianu, RADOR
