În cei 26 de ani scurşi de la declararea independenţei, micuţul stat apărut pe harta Europei în 1991 a rămas atârnat între Est şi Vest. Deşi majoritatea populaţiei este vorbitoare de limba română, Republica Moldova este totuşi unul dintre statele fost-sovietice în care limba rusă rămâne limba de comunicare interetnică, iar peisajul media este dominat de posturile de radio şi televiziune şi de publicaţii în de limba rusă. La doar câteva luni după declararea independenţei, Republica Moldova s-a confruntat cu un scurt război cu separatiştii pro-ruşi de la Tiraspol. Conflictul a fost îngheţat, dar nu soluţionat, iar trupele şi muniţiile fostei armate a 14 a sovietice sunt şi acum în regiunea transnistreană. Unul dintre cele mai sărăce state din Europa, Republica Moldova se hrăneşte în bună parte din banii pe care îi trimit lunar acasă cetăţenii moldoveni plecaţi să muncească în străinătate. Cam o pătrime din totalul locuitorilor muncesc peste hotare, iar banii trimişi de ei acasă reprezintă peste 20% din PIB al Republicii Moldova. Din 2014 moldovenii pot circula fără vize în Uniunea Europeană şi tot firmele din Republica Moldova pot exporta pe piaţa europeană în condiţii foarte avantajoase, ceea ce a favorizat creşterea economică, în ciuda embargoului pe care îl au şi acum bună parte din produsele moldoveneşti în Rusia – vinuri, fructe şi legume. În vreme ce Guvernul de la Chişinău susţine că Republica Moldova urmăreşte să se apropie de Uniunea Europeană, preşedintele statului, Igor Dodon, este un suporter declarat al unor relaţii privilegiate cu Rusia, însă rolul său în arhitectura statului moldovean este mai degrabă unul decorativ./rpatulea/pvelisar
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 26 august
