Potrivit sondajelor de opinie, 49% dintre germani ar dori ca Angela Merkel să rămână cancelarul Germaniei şi după alegerile federale din 24 septembrie 2017. Astfel aceasta ar putea să obţină un al patrulea mandat în fruntea ţării. La fel coaliţia de centru dreapta CDU-CSU (Uniunea Creştin Democrată din care face parte şi cancelarul Angela Merkel şi Uniunea Creştin-Socială) poate să conteze pe majoritatea relativă a voturilor (38%). Partidul Social Democrat German (SPD) cu care CDU-CSU este în coaliţie a lansat candidatura lui Martin Schutz, preşedintele demisionar al Parlamentului European pentru funcţia de cancelar, ceea ce se pare că a fost o mişcare inspirată, pentru că partidul a crescut în sondaje, dar cu 22% din sufragii nu ameninţă poziţia coaliţiei de dreapta. Partidele mai mici, cu vederi radicale, eurosceptice şi cu slogane anti-imigranţi, cum ar fi AfD (Alternative für Deutschland / Alternativa pentru Germania) au crescut un pic în sondaje (până la 7-8%), dar nu reprezintă o ameninţare pentru actorii politici principali.
Este interesant de observat, că principalul subiect al campaniei electorale nu a fost criza imigranţilor, sau viitorul Uniunii Europene, cum se aşteptau mai mulţi analişti, ci subiecte de politică internă, în primul rând interzicerea sau nu a autoturismelor cu motoare cu ardere internă, ceea ce pentru o ţară care este cea mai mare producătoare de maşini din Europa este o problemă cât se poate de serioasă, mai ales în condiţiile în care partidul ecologist (Bündnis 90/ Die Grünen) a declarat că nu intră în coaliţie cu niciun partid care nu se angajează că interzice circulaţia maşinilor cu motoare cu ardere internă (o altă discuţie este despre interzicerea maşinilor care folosesc motorină şi nu benzină). Cu toată acestea, peisajul de dinainte de alegeri arată foarte liniştit. Tonul discursurilor este destul de rezervat, nu sunt manifestaţii, proteste, acuzaţii grave la adresa candidaţilor (Schultz i-a reproşat contracandidatului său Angela Merkel, doar faptul că foloseşte elicopterele statului pentru a face turnee electorale, iar angajaţii săi din cancelarie în timpul lor liber lucrează pentru campania sa electorală, dar nu a criticat măsurile economice sau politice pe care le-a luat).
Deşi la numai doi ani după atacul terorist de la München, venirea în 2015 a unui val de sute de mii de imigranţi a căror doar o mică parte s-a integrat pe piaţa muncii, şi după violurile colective din Köln, puţini ar fi pariat pe victoria Angelei Merkel. Motivul este că programul economic al cancelarului Angela Merkel a dat rezultate. Economia merge bine, şomajul este la un procent mic, sistemul social funcţionează, iar majoritatea populaţiei nu doreşte să piardă această siguranţă. Un alt aspect important este politica externă. După Brexit şi victoria lui Donald Trump în SUA, Angela Merkel reprezintă contrapunctul în lume, acel politician care poate să întărească Uniunea Europeană şi tot ceea ce reprezintă ea.
Desigur rezultatul alegerilor poate va fi cu mult diferit faţă de sondajele de opinie. Cel mai probabil însă, coaliţia CDU-CSU nu va obţine majoritatea absolută şi va avea nevoie de un partener de coaliţie. În aceste condiţii se pare că se va reface actuala mare coaliţie între CDU-CSU şi SPD ceea ce aduce o stabilitate mai mare a guvernului federal, fapt care poate să explice şi disputele foarte rezervate dintre Merkel şi Schultz.
Dincolo de lupta politică, în legătură cu alegerile din Germania se poate observa un fenomen care se pare că este din ce în ce mai rar în Europa. Electoratul german a rămas calm şi raţional, chiar şi în timpul unor crize greu de digerat în orice societate. Nu a pus în joc stabilitatea ţării şi nu a dat crezare celor care ofereau soluţii facile, miraculoase şi radicale pentru toate problemele ivite. Instituţiile statului au funcţionat, chiar dacă în unele momente – de exemplu la sosirea în masă a imigranţilor – au făcut faţă greu solicitărilor. Şi încă un aspect important: societatea civilă a lucrat exemplar pentru atenuarea problemelor sociale, iar guvernul i-a considerat pe aceştia parteneri şi nu duşmani, agenţi ai cine ştie căror puteri externe sau a unui om de afaceri controversat. Această solidaritate şi încredere reciprocă între stat şi cetăţeni, poate să fie o explicaţie a succeselor obţinute de Germania.
Autor: Székely Ervin, RADOR
