Plecat într-un turneu în centrul şi estul Europei de la care avea aşteptări mari privind clarificarea situaţiei lucrătorilor detaşaţi, preşedintele Franţei se întoarce acasă doar cu promisiuni vagi şi cu critici aspre din partea Poloniei, remarcă Rainews din Italia. „Călătoria în Europa de Est s-a complicat când Beata Szydlo, prim-ministrul polonez, a declarat că nu are niciun fel de intenție să revizuiască o directivă considerată în Franța un dumping social“. Potrivit ziarului Le Figaro, premierul polonez a declarat – cităm – că „Aroganţa lui Emmanuel Macron este fără îndoială datorată lipsei lui de experienţă” şi a avertizat că şeful statului francez nu va putea decide singur viitorul Europei. Declaraţia a venit în timp ce preşedintele Franţei se întâlnea cu omologul bulgar, ceea ce nu i-a venit de loc bine lui Emmannel Macron, remarcă Rainews. Două veşti proaste de acasă umbresc finalul turneului preşedintelui francez. În timp ce acesta vorbeşte despre echitatea pieţei muncii, presa din Hexagon publică sumele achitate de domnul Macron în ultimele trei luni pentru machiaj, şi anume 26.000 de euro, scrie Liberation. Este vorba de două facturi, în valoare de 10.000, respectiv 16.000 de euro. Şi cum o veste proastă nu vine niciodată singură, ziarele reiau datele unui sondaje de opinie care arată că popularitatea preşedintelui Franţei a scăzut cu 22 de procente în ultimele două luni. „Cifrele indică o scădere bruscă şi brutală a popularităţii lui Macron”, scrie Le Figaro şi adaugă că „Preşedintele Republicii este creditat favorabil cu 40% din opinii, potrivit unui barometru. În timp ce în iunie se bucura de un scor ridicat, el a pierdut aproximativ 20 de procente în numai două luni şi a atins cel mai jos nivel înregistrat în a patra luna de mandat din 1995”. The Telegraph aminteşte că în perioada similară de mandat, predecesorul Francois Hollande se bucura în 2012 de o cotă de popularitate de 54% în timp ce Nicolas Sarkozy se lăuda cu o cotă de 67% în 2007. „Cel mai tânăr preşedinte al Franţei i-a nemulţumit în mod special pe funcţionarii publici după ce a anunţat că va frâna creşterile salariale ale acestora”, comentează The Telegraph. Un alt subiect spinos din actualitatea europeană continuă să fie problema refugiaţilor, temă care generează disensiuni între capitale dar şi la Bruxelles. Într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel, comisarul european pentru buget şi resurse umane, Günther Oettinger, a subliniat că ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să aloce sumele promise în cadrul acordului dintre Turcia şi UE privind refugiaţii. Oettinger a arătat că din bugetul Comisiei Europene pentru 2018 a fost rezervată suma de 300 de milioane de euro pentru a fi alocată Turciei şi că restul de 2,7 miliarde de euro trebuie alocate de statele membre ale Uniunii. Der Spiegel scrie că această solicitare a generat dezacorduri între guvernul de coaliţie din Germania şi ţările UE. În timp ce ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, caută căile pentru a evita plata acestei sume, cancelarul Angela Merkel se opune variantelor lansate de Gabriel, deoarece Franţa şi Italia nu sunt de acord cu el şi în plus a început iar să crească numărul refugiaţilor care ajung în Grecia. Victimele atacului terorist produs în urmă cu 10 zile în Spania au fost comemorate printr-o amplă manifestaţie organizată la Barcelona, la care au luat parte şi regele Felipe şi premierul Rajoy. Sute de mii de persoane au mărşăluit purtând pancarte pe care scria „Nu mi-e frică”, arată El Pais. The Guardian reia declaraţiile premierului Rajoy, care a afirmat că „Împreună cu societatea catalană şi cu toată Spania, vom transmite din nou un mesaj clar de unitate şi condamnare a terorismului dar şi de dragoste pentru Barcelona”. Cuvintele calde contrastează cu criticile lansate anterior de Rajoy liderilor catalani din cauza planurilor acestora de a organiza un referendum pentru independenţă pe 1 octombrie, comentează The Guardian. În estul Europei, peste Prut, sunt marcaţi 26 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Pe 27 august 1991, 280 de deputaţi au semnat documentul prin care Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS şi a devenit Republica Moldova, aminteşte portalul Timpul.md. Prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova a fost România, mai scrie Timpul. Citat de Unimedia, preşedintele Igor Dodon a subliniat că „Sărbătorirea Zilei Independenței Republicii Moldova este un eveniment de însemnătate deosebită, prin care conștientizăm mândria de neam a națiunii moldovenești”. Iar premierul Pavel Filip a vorbit despre direcţia europeană a Republicii Moldova. „Moldova nu numai geografic şi cultural este o ţară europeană. Ea, zi de zi, pas cu pas, se aliniază standardelor europene, devine o componentă a civilizaţiei continentale. Republica Moldova nu mai poate supraviețui unei noi revizuiri a cursului geostrategic”, a arătat premierul Filip./fmatei/denisse
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
