Mai multe ţări din NATO sunt preocupate de exerciţiul militar Zapad 2017 (Vest 2017), prevăzut să aibă loc între 14 şi 20 septembrie în Belarus, un aliat al Moscovei, ce are graniţe cu Letonia, Lituania şi Polonia. Aproape 12.700 de militari din Belarus şi Rusia urmează să participe la acest exerciţiu, potrivit guvernului de la Minsk, dar Lituania afirmă că, în realitate, vor fi mobilizaţi circa 100 de mii de soldaţi.
Zeci de mii de soldaţi americani şi aliaţi vor fi în mişcare în septembrie în Europa într-o adevărată erupţie de exerciţii militare stil război rece, scrie cotidianul militar „Stars & Stripes”. Forţele americane şi aliate, pe de o parte, şi cele ale Rusiei şi Belarusului, pe de altă parte, vor lansa cele mai masive exerciţii militare în ani de zile, crescând suspiciunile în rândul vechilor adversari şi îngrijorările privind potenţiale calcule militare greşite. De la Ucraina, la Suedia şi ţările baltice, Kaliningrad şi Belarus, trupele vor face manevre de ambele părţi ale liniei care desparte Rusia de NATO şi partenerii săi. Cele două părţi îşi vor monitoriza reciproc exerciţiile, astfel încât există oricând riscul unui incident sau accident, previn analiştii. Rusia spune că manevrele Zapad vor implica 13 mii de militari, dar aliaţii din NATO se aşteaptă la 100 de mii de militari. Principalele manevre militare vor avea loc în Belarus, dar există aşteptări că ele vor coincide cu exericţii care se vor extinde de la enclava fortificată a Moscovei, Kaliningrad, până în apropierea Rusiei. La fiecare câţiva ani, Moscova îşi mută forţele în Belarus pentru exerciţiile Zapad, care, în mod tradiţional, s-au concentrat asupra rivalilor occidentali. În 2013, Zapad a implicat în jur de 90 de mii de militari. În anul următor, Rusia a anexat Crimeea. În mod istoric, Zapad le-a dat forţelor ruseşti ocazia de a testa noi echipamente şi tactici. Începând de săptămâna viitoare, Statele Unite şi aliaţii vor desfăşura propriul lor set ambiţios de exerciţii militare. Rapid Trident va avea loc cu implicarea a 10 naţiuni în vestul Ucrainei. Brigada a 173-a Airbone din Vicenza va desfăşura în ţările baltice, pe durata manevrelor Zapad, 600 de paraşutişti, iar în Suedia vor fi desfăşuraţi 20 de mii de militari, cărora li se vor alătura o baterie US Patriot şi o unitate de tancuri a Gărzii Naţional a Statelor Unite. Este o mare schimbare faţă de anii 2009-2010, când aliaţii din NATO făceau presiuni pentru a nu avea planuri de urgenţă pentru baltici, remarcă preşedintele Estoniei, Toomas Ilves. Într-o conferinţă dedicată exerciţiilor militare Zapad de către Consiliul Altantic, Marko Mihkelson din Comitetul pentru relaţii externe al parlamentului estonian, a arătat fără nici un echivoc: „Zapad este probabil cel mai bun exemplu că Rusia nu s-a schimbat după colapsul Uniunii Sovietice. Să nu uităm că URSS a desfăşurat primul exerciţiu Zapad în 1973. Singurul element care s-a schimbat de atunci este locaţia liniei de front. În loc de Danemarca şi strâmtorile daneze, acum locaţia o constituie statele Baltice şi Polonia, ca naţiuni ale liniei de front”. De ce ar trebui să ne pese, de ce ar trebui să fim atenţi la Zapad? De ce sunt aceste exerciţii diferite faţă de altele? Expertul Robert Manning de la Consiliul Atlantic a răspuns propriilor întrebări în aceeaşi conferinţă: „Sunt două motive de bază. Unul este în legătură cu ceea ce ne spun exerciţiile militare despre ce gândesc planificatorii militari şi liderii politici, ce îi îngrijorează, ce conflicte cred ei că ar fi posibile şi pentru care trebuie să se pregătească, ce mesaje vor să le trimită potenţialilor inamici; în al doilea rând, ce ne pot sugera sau reaminti exerciţiile despre amplele modificări din mediul de securitate, în general, şi din planificarea apărării Rusiei, în mod special. Aceste exerciţii nu au loc în vid. Contextul contează”. Aliaţii NATO se tem că Rusia ar putea folosi exerciţiile Zapad pentru a lăsa în Belarus o masivă forţă militară care ar putea ameninţa Polonia şi Lituania. Unii analişti cred însă că este improbabil ca Rusia să lase o forţă majoră în Belarus, dată fiind dorinţa Minskului de a consolida legăturile economice cu Occidentul./cpodea/menescu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 august)
