Inundaţiile şi distrugerile provocate de uraganul Harvey în Statele Unite ţin capul de afiş al presei internaţionale.
„Houston paralizat; 6,6 milioane de locuitori afectaţi de intemperiile care s-ar putea prelungi mai multe zile” – informează New York Times. Houston Chronicle relatează despre pagubele produse de inundaţiile de până acum şi anunţă noi averse în al patrulea oraş ca mărime din Statele Unite. „Harvey ar putea trimite în adăposturi 30.000 de oameni”, titrează Washington Post, cu precizarea că „în Houston şi în centrul Texasului au fost iniţiate mii de misiuni de salvare” şi au fost desfăşurate peste 4.000 de trupe ale Gărzii naţionale pentru a acorda asistenţă umanitară. Dincolo de dezastrul provocat de uragan, New York Times lansează întrebarea „Cum a ajuns Uraganul Harvey atât de distrugător?” Explicaţia furnizată de cercetători ar fi că „aburii calzi şi curenţii stagnanţi din straturile superioare atmosferice au format o furtună monstruoasă”, însă, punctează New York Times, „nu la fel de limpede este dacă vinovată de această situaţie se face schimbarea climatică”. The Guardian consideră că exact „schimbarea climatică a făcut ca uraganul Harvey să fie atât de letal”. O părere pe care Le Monde o confirmă: „încălzirea climatică face estul SUA extrem de vulnerabil”, o vulnerabilitate „citită în acumularea recentă a unor catastrofe majore, de la Katrina în 2005 la Harvey în prezent, trecând prin Sandy în 2012 şi Ike în 2008 – patru uragane de o forţă excepţională care au lovit în ceva mai mult de un deceniu coastele americane ale Atlanticului de Nord, cu pagube din ce în ce mai mari”, rezumă cotidianul francez. În ceea ce priveşte actualul uragan, „Harvey, care a lovit în inima pulsândă a industriilor petrolieră şi petrochimică americane, s-ar putea dovedi cea mai costisitoare din toate catastrofele meteorologice din istoria SUA”, opinează Le Monde. Iar costul măsurilor de depăşire a consecinţelor inundaţiilor „va reprezenta un nou test pentru calităţile de guvernare ale preşedintelui Trump şi ale Partidului Republican”, punctează Washington Post, cu menţiunea că „pachetul de asistenţă de urgenţă care va fi pus în discuţie va ajunge probabil la miliarde de dolari, într-un an în care politicienii (americani) nu s-au înţeles în prea multe privinţe, ca să nu mai vorbim de priorităţile în domeniul cheltuielilor”. Şi asta în situaţia în care „bancherii de pe Wall Street îşi vând acţiunile”, ceea ce „sugerează că fostul optimism privind economia şi politica americană se estompează”, scrie Financial Times.
În UE, politicienii se zbat în continuare să găsească o formulă pentru ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Într-un articol publicat de Le Monde şi semnat de comisarul european însărcinat cu negocierile cu Regatul Unit, Michel Barnier, şi de Mihnea Motoc, consilier al lui Jean-Claude Juncker pentru probleme de securitate, cei doi atenţionează că „Brexitul va avea consecinţe concrete asupra apărării şi securităţii britanicilor”, într-o perioadă în care „continentul european este supus unui nivel ridicat de ameninţări”, de la cele convenţionale, la „atacuri teroriste, atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare venite din terţe ţări”. Discuţiile pe tema Brexit se reiau la Bruxelles, relatează Wall Street Journal, cu menţiunea că „oficialităţile minimalizează perspectiva identificării unor soluţii în mai multe probleme”. Financial Times notează că premierul britanic este supus presiunii ca urmare a cotiturii anunţate de Partidul Laburist în privinţa strategiei pentru Brexit. Iar de la Bruxelles, UEObserver conchide că UE şi Regatul Unit „discută despre Brexit având aşteptări diferite”, întrucât britanicii mizează pe o rundă de ‘discuţii tehnice’, în vreme ce UE susţine că „problemele tehnice nu pot avea întâietate în faţa celor politice”. Şi tot pe teme europene, mai multe ziare străine îl citează pe ministrul român de Externe, care a afirmat că „România va adopta euro în următorii cinci ani”. Într-un interviu acordat ziarului polonez Rzeczpospolita, şeful diplomaţiei române a explicat că ţara „respectă deja toate criteriile formale” pentru a adopta moneda europeană”, dar că „România, aflată printre statele cel mai puţin favorizate din UE, doreşte mai întâi să ţină cont de efectul negativ pe care acest lucru îl va avea asupra veniturilor celor mai săraci”. Iar La Tribune adaugă că, potrivit unui studiu al serviciului economic al Ambasadei Franţei la Bucureşti, „sărăcia din România pare a se baza mai ales pe întârizerile structurale, în special în domeniul educaţiei şi sănătăţii, iar nu pe performanţe economice negative”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
