Iniţiativele privind criza refugiaţilor, inundaţiile din statul american Texas şi migraţia forţei de muncă sunt principalele subiecte asupra cărora se apleacă presa internaţională a ultimelor ore.
Le Monde anunţă că, la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, la Paris a avut loc un mini summit al liderilor europeni şi al omologilor acestora din Africa saheliană Mauritania, Burkina Faso, Mali, Niger, Ciad, destinat coordonării eforturilor în domeniul asistenţei economice a regiunii, obiectivul fiind stoparea fluxului de migranţi spre bătrânul continent. „Europa îşi aliniază strategia pentru a răspunde migraţiilor”, titrează la rândul său cotidianul portughez DIÁRIO DE NOTÍCIAS, subliniind că Emmanuel Macron a propus „identificarea” în Ciad şi în Niger a migranţilor „care au dreptul la azil”, în paralel cu dezmembrarea reţelelor de traficanţi „care au transformat deşertul şi Mediterana într-un cimitir”. În cele din urmă, mult aşteptatul europenism al lui Emmanuel Macron a avut câştig de cauză, mai adaugă publicaţia lusitană. „Sub privirea satisfăcută a Angelei Merkel, președintele francez a prezidat mini-summitul european privind imigrația, reușind să-şi impună una din ideile sale recente, şi anume crearea de hotspot-uri în Ciad și Niger” – aflăm din La Stampa, care adaugă că aceste centre de primire au ca scop identificarea refugiaților care fug de război (care pot fi primiţi pe continent, spre deosebire de migranții economici). Acelaşi cotidian torinez reaminteşte că la Palatul Élysée s-au adunat, în afara cancelarului Merkel şi a primului-ministru spaniol Mariano Rajoy, și premierul italian Paolo Gentiloni, precum şi reprezentantul UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini. „Se apropie alegerile din Germania, iar pentru Angela Merkel era foarte important să dea dovadă de „o atitudine fermă” alături de un Macron cu care este în perfectă sintonie” – se arată în La Stampa. Tot de la Paris, Le Point anunţă că Macron pune lupta contra “terorismului islamic” în centrul diplomaţiei sale, făcând referire la discursul de politică externă în faţa diplomaţilor francezi, ţinut marţi de locatarul de la Elysee. Stabilindu-le diplomaţilor săi “trei axe forte”: securitatea, independenţa şi influenţa Franţei, preşedintele a cerut ca ţara sa “să-şi reia locul printre naţiuni” şi “să se facă auzită”. Publicaţia Le Point reaminteşte că, de la venirea să la putere, acest preşedinte de 39 de ani s-a remarcat pe scenaﾠ internaţională prin gesturi strălucitoare care au sedus sau au iritat, dar este pentru prima dată că prezintă conturul doctrinei sale externe. Şeful statului francez a vorbit îndelung despre Europa, dând asigurări că Parisul va face propuneri de reforme după alegerile germane. El a pledat din nou pentru o Europă “reconstruită” şi “cu mai multe formate”, trasă înainte de o “avangardă” de ţări care vor dori argă mai departe” în convergenţa economiilor lor şi a politicilor lor, completează Le Monde.
Dincolo de Ocean, preocupările legate de efectele uraganului domină paginile presei. Washington Post titrează: Harvey marchează cel mai devastator fenomen natural din istoria SUA, şi anunţă că oraşul Houston se află sub ameninţarea unui dig care a început să cedeze sub presiunea apei. „Texasul inundat aşteaptă noi ploi şi lungi ani de reconstrucţie”, sintetizează New York Times dramatica situaţie a statului american, care fără îndoială va marca primul şi următorii ani de mandat ai lui Donald Trump. Epitetele hiperbolice se succed: „Harvey, Un monstru imprevizibil”, scrie ziarul helvet Le Temps, „Inundaţii monumentale produse de uraganul tropical pe coasta Americii”, citim în Liberation, concluzia fiind aceeaşi: metropola Houston este paralizată, iar statul Texas – devastat.
Revenind pe Bătrânul Continent, The Economist publică o analiză având titlul „Emigranţii din Europa de Est revin în ţările lor”. Motivele acestui efect bumerang al forţei de muncă? Economia în creştere, rata redusă a şomajului şi preţuri atractive la imobiliare, iată ce a determinat revenirea a tot mai mulţi români, polonezi sau unguri în ţările lor natale, conchide Economist.
Autor: Ruxandra Lambru, RADOR
