Proiectul dezvoltării centralei nucleare de la Paks (Ungaria) a început în luna ianuarie a anului 2014, când prim-ministrul Ungariei, Orbán Viktor s-a întâlnit cu Vladimir Putin în vila preşedintelui rus, de lângă Moscova. Atunci, aceștia s-au înţeles în ce privește construcţia a două noi blocuri de reactoare – pe lângă cele patru existente – la unitatea energetică respectivă. Potrivit convenţiei de cooperare existentă între cele două state, semnată în data de 14 ianuarie 2014, cele două blocuri de reactoare vor avea o capacitate de 1200 de MW şi vor fi executate de firma rusească Rosatom. Lucrările trebuie să înceapă în anul 2018, iar primul bloc urmează să se pună în funcţiune în anul 2023, dar după ultimele informaţii aceste termene vor fi prelungite. Costurile construcţiei se ridică la suma de 10 miliarde de euro, din care mare parte ar fi acoperite dintr-un credit acordat de banca rusească Vnieşeconombank cu o dobândă anuală de 5% din care 2 miliarde vor fi plătite de către statul maghiar. (Ceea ce este interesant însă, e faptul că, cu ocazia recentei vizite a preşedintelui rus la Budapesta, acesta a vorbit deja despre o investiţie de 12 miliarde de euro.) În data de 6 februarie 2014 prin vot nominal, parlamentul ungar a votat legea privind această investiţie.
Opoziţia şi o serie de societăţi civile au criticat decizia guvernului, susţinând pe de o parte inoportunitatea ca într-un domeniu strategic Ungaria – membru NATO şi UE – să coopereze cu Rusia, pe de altă parte au invocat riscurile ecologice ale investiţiei. Mai mulţi analişti politici printre care Hargitai András şi Rónay Tamás susţin că atribuirea unei astfel de investiţii Rusiei poate afecta interesele naţionale ale Ungariei, ştiind faptul că ţara este dependentă de energia electrică produse la Paks. Cert este că atitudinea Ungariei faţă de Rusia s-a schimbat după semnarea contractului. Budapesta se arată mult mai tolerantă faţă de deciziile Moscovei criticate de UE, chiar dacă nu a renunţat la aplicarea sancţiunilor economice. Recent, acest lucru a generat animozităţi între Ucraina şi Ungaria. Potrivit informaţiilor portalului hvg.hu, ambasadorul Ucrainei şi-a exprimat consternarea față de faptul că Vladimir Putin a primit titlul de cetăţean de onoare de la Universitatea din Debrecen. Totodată, organizaţia civică Momentum care a dus o campanie de succes pentru ca Budapesta să-şi retragă candidatura pentru organizarea Olimpiadei din 2024, şi partidul de opoziţie LMP au anunţat că vor iniţia un referendum privind dezvoltarea centralei nucleare de la Paks cu participarea firmei Rosatom. Acest lucru însă este dificil de realizat, din cauză că, potrivit legii maghiare, în problemele care privesc acorduri internaţionale nu se pot organiza referendumuri.
În luna noiembrie a anului 2015, Uniunea Europeană a anunţat că a început procedura de infringement împotriva Ungariei, pentru nerespectarea regulilor privind achiziţiile publice în cazul dezvoltării centralei nucleare de la Paks, având în vedere că lucrările au fost atribuite firmei Rosatom fără licitaţie. De atunci reprezentanţii guvernului maghiar – potrivit europarlamentarului Jávor Benedek, citat de portalui Index.hu – caută subterfugii juridice ca să scoată investiţia de sub jurisdicţia UE.
După vizita recentă a lui Vladimir Putin la Budapesta, ministrul de externe maghiar Szíjjártó Péter a declarat ziariştilor că de acum nimic nu mai poate opri dezvoltarea centralei nucleare de la Paks, şi că lucrările vor demara la începutul anului viitor.
Cu toate acestea, cotidianul Népszava susţine că încă sunt mari probleme cu această investiţie şi specialiştii care au dat declaraţii ziarului, sunt sceptici în ceea ce priveşte rezolvarea acestor probleme în doar câteva luni. Motivele sunt următoarele: pentru punerea în funcţiune a reactoarelor noi este necesară obținerea a aproximativ o mie de autorizaţii. Majoritatea acestora încă lipsesc, iar locul unde trebuiau construite cele două noi blocuri de reactoare nu prezintă siguranță din punct de vedere seismic – conform normelor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Nucleară – iar mutarea blocurilor ar necesita cheltuieli mai mari; chiar dacă guvernul maghiar susţine că s-a înţeles cu Comisia Europeană privind investiţia, guvernele Austriei şi Luxemburgului au anunţat că dacă UE va da undă verde construcţiei, ei se vor adresa Curţii Europene de Justiţie, aşa cum au făcut în cazul Marii Britanii, într-un caz similar; Banca Vnieşeconombank are probleme financiare grave, recent doar intervenţia guvernului rus a salvat-o de la faliment şi este incert faptul că poate finanţa investiţia. Pe lângă acestea, dobânda de 5% este mare, Ungaria ar putea cumpăra credite mai ieftine de pe pieţele de capital internaţionale; în primăvara anului viitor în Ungaria vor fi alegeri parlamentare. Subiectul Paks devine un subiect al campaniei electorale, care este incomod pentru guvernanţi, ţinând cont că majoritatea populaţiei nu susţine dezvoltarea centralei de la Paks în parteneriat cu Rusia.
Pe de altă parte, asigurarea Ungariei cu energie este o problemă nerezolvată. Ţara nu are resurse suficiente şi în prezent este dependentă de livrările de gaz şi de ţiţei din Rusia. Nu este întâmplător faptul că dezvoltarea centralei nucleare de la Paks a revenit în actualitate exact după căderea proiectului Nabucco, de care Ungaria şi-a legat mari speranţe. Este însă de discutat de ce a optat guvernul maghiar pentru această investiţie, în condițiile în care o cantitate similară de energie electrică putea fi asigurată cu ajutorul parcurilor fotovoltaice, implicând mult mai puţine riscuri ecologice şi politice.
Ervin Szekely, RADOR
