Coreea de Nord îşi continuă testele cu rachete, sporind îngrijorarea comunităţii internaţionale şi generând noi critici la nivelul mai multor capitale şi organizaţii reprezentative. „După tirul cu rachetă pe deasupra Japoniei, Coreea de Nord ameninţă din nou insula Guam”, titrează Le Soir, arătând că agenţia de presă de la Phenian a avertizat că „Noul tir cu rachetă nord-coreeană, care a trecut peste Japonia, nu este decât începutul”. Ameninţarea era îndreptată, în realitate, nu spre Japonia, ci spre insula americană Guam, mai scrie publicaţia belgiană. Preşedintele nord coreean a avertizat că tirul de marţi a fost “un preludiu important pentru a ţinti insula, bază avansată a invaziei şi o ridicare de cortina pentru contra-măsuri hotărâte” împotriva manevrelor militare ale armatelor americană şi sud-coreeană în Coreea de Sud. Consiliul de Securitate ONU a condamnat tirul cu rachetă, scrie siteul Politico, precizând că forul nu a cerut noi sancţiuni dar a solicitat implementarea strictă a celor existente. Testul vine la mai puţin o lună după ce Consiliul de Securitate a impus cele mai dure sancţiuni la adresa Coreei de Nord. Pe de altă parte, preşedintele american a respins posibilitatea unor negocieri diplomatice cu Phenianul, avertizând că discuțiile nu reprezintă soluția. „Statele Unite au tot discutat cu Coreea de Nord, plătindu-le taxe de extorcare de 25 de ani”, s-a arătat nemulţumit preşedintele Trump, citat de Financial Times. Preşedintele sud-coreean şi premierul japonez au convenit să sporească presiunea asupra Coreei de Nord până la un nivel extrem, care să convingă Phenianul să vină în mod voluntar la masa negocierilor, scrie publicaţia britanică The Morningstar. Cei doi lideri au anunţat că vor cere Consiliului de Securitate ONU să sporească sancţiunile asupra Phenianului. Presiuni suplimentare cere şi premierul britanic Theresa May, care a lansat un apel autorităţilor chineze să facă demersuri pe lângă responsabilii nord-coreeni să înceteze testele cu rachete balistice. „China trebuie să descurajeze ambiţiile revoltătoare ale Coreei de Nord privind testele cu rachete”, a afirmat premierul britanic citat de The Guardian. Aflată într-o vizită în Japonia, Theresa May încearcă totodată să liniştească marile companii japoneze în privinţa Brexit şi să obţină un acord de liber-schimb, mai arată publicaţia britanică. Discuţiile dintre premierul britanic şi cel japonez au loc pe fondul unei îngrijorări în cadrul comunităţii de afaceri nipone privind perspectivele Brexit, comentează The Guardian. Însă „nu este realist să te aștepți la un progres în privința unui acord comercial și de investiții între Regatul Unit și Japonia înainte ca termenii ieșirii Marii Britanii din UE să fie clarificați. Un asemenea pact va trebui probabil să se bazeze pe un acord UE-Japonia ce se apropie de finalizare”, arată The Financial Times. În cursul unei vizite în Statele Unite, ministrul german de externe a cerut autorităţilor americane să retragă focoasele nucleare pe care le stochează în Germania. Solicitarea fusese făcută anterior şi de liderul Partidului Social Democrat, Martin Schulz, aminteşte ziarul The Local din Germania, care menţionează că există 20 de focoase nucleare americane la baza Büchel in the Eifel. În timp ce Germania insistă pe o demilitarizare, Turcia solicită Statelor Unite sprijin pentru antrenarea piloţilor de pe avioanele de luptă F-16. Ziarul turc Hürriyet scrie că după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, a existat o restructurare importantă în cadrul Forțelor Aeriene ale Turciei, numărul piloţilor de pe avioane de luptă scăzând cu 300-350. Ankara a cerut ajutor altor state care deţin avioane F-16, singurul răspuns pozitiv venind dinspre Pakistan. Însă Statele Unite nu agreează această variantă şi se opun deschis, prevalându-se de faptul că potrivit prevederilor din contractele de furnizare a avioanelor F-16, vânzarea între terţe state, mentenanţa şi instrucţia aferente avioanelor de producţie americană sunt condiţionate de acordul Washingtonului. Însă, comentează Hürriyet, Statele Unite refuză şi să trimită instructori în Turcia fiindcă o mare parte a piloţilor proprii se află implicaţi în mod activ în războiul împotriva organizaţiei teroriste ISIS din Siria şi din Irak. Criza refugiaţilor continuă să se afle în atenţia presei internaţionale dar şi a politicienilor. Guvernul de la Budapesta a decis să prelungească cu șase luni starea de urgență instituită pe fondul crizei provocate de migrația în masă. Potrivit MTI, propunerea a fost făcută săptămâna trecută de ministrul de interne, măsura urmând să fie în vigoare până la 7 martie 2018. Purtătorul de cuvânt al guvernului spune că în cursul acestei veri s-a demonsrat că în urma imigrării în masă, a crescut pericolul terorismului în Europa. De aceea, în interesul securităţii cetăţenilor Ungariei, este necesar în continuare controlul sever al frontierelor, mai afirmă purtătorul de cuvânt.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
