Ungaria solicită 135 miliarde de forinţi (aproximativ 428 milioane de euro n.r.) pentru acoperirea a 50% din costul edificării gardului anti-imigranţi de la graniţa maghiaro-sârbească, a declarat joi, 31 august în cadrul unei conferinţe de presă Lázár János, ministrul cabinetului prim-ministrului. Premierul Orbán Viktor i-a adresat această solicitare lui Jean-Claude Juncker, arătând că prin acest gard Ungaria a contribuit la protecţia Europei şi ar fi corect ca şi UE să-şi asume o parte a cheltuielilor suportate de oamenii maghiari – a spus Lázár. Ministrul a declarat că dacă Ungaria va primi aceşti bani, atunci acea sumă va reprezenta o parte a bugetului de stat, dar încă nu au luat o decizie privind destinaţia sumei.
Valki László, specialist în drept internaţional, a declarat pentru Népszava că nu există nicio şansă ca Ungaria să primească aceşti bani, pentru că o asemenea plată nu are suport juridic. UE nu a solicitat Ungariei ridicarea gardului, și mai mult decât atât, o asemenea măsură nu este în concordanţă cu Convenţia de la Dublin în privinţa azilului. Pe de altă parte, potrivit legislaţiei comunitare protecţia graniţelor statale cade în sarcina ţărilor membre, nefiind o sarcină comunitară. De altfel, există şi precedente juridice în acest sens, de exemplu anul trecut Grecia a încercat să obţină fonduri pentru că a ridicat un gard similar în regiunea Evros, dar acordarea acestora a fost refuzată de UE. Mai mult, în anul 2015 când Ungaria a ridicat gardul, tocmai ministrul Lázár a declarat că nici nu le trece prin gând (guvernanţilor maghiari n.r.) să ceară bani de la UE pentru edificarea gardului şi că Bruxelles-ul nu a sprijinit „cu niciun eurocent” protecţia graniţei maghiare. Acest lucru nu corespunde adevărului, întrucât până în prezent Ungaria a încasat de la UE 900 milioane de euro destinate pazei graniţelor şi pentru cheltuieli cu ordinea publică.
Într-un articol separat de restul articolului – ceea ce ne demonstrează că informaţia nu face parte din cele declarate la conferinţa de presă – Népszava îl citează pe purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, Kovács Zoltán care a afirmat că „este mai bine să cheltuim banii pe gard, decât pe imigranţi”. Nu se ştie cât ar fi costat primirea şi adăpostirea temporară a imigranţilor, dar gardul, care între timp a fost dublat şi în prezent este dotat cu detectoare de căldură şi mişcare, cu megafoane care lansează mesaje de avertismente în cinci limbi, dacă cineva se apropie de acesta, până în prezent a costat Ungaria circa 300 de miliarde de forinţi (aproximativ 952 milioane de euro n.r.).
Székely Ervin, RADOR
