Scena politica din Germania începe să fiarbă la început de septembrie, lună cu importanţă crucială pentru viitorul ţării, având în vedere că în data de 24 vor fi organizate alegeri care vor stabili numele cancelarului pentru următorii ani. Un sondaj de opinie publicat la sfârşit de săptămână şi citat de The Guardian arată că partidul CDU al cancelarului Merkel şi aliatul bavarez CSU devansează cu 17 puncte Partidul Social Democrat, SPD, care îl susţine pentru funcția de şef al Cabinetului pe Martin Schulz. Rămâne de văzut în ce măsură îi va influenţa pe cei indecişi întâlnirea televizată pe care au avut-o aseară cei doi candidaţi, de altfel singura de acest fel înaintea alegerilor programate la finele lunii, comentează The Guardian. Într-un interviu acordat revistei der Spiegel, cancelarul Merkel a amintit printre priorităţile sale reducerea emisiilor de carbon cu 95% până în 2050 dar şi dezvoltarea industriei auto cu accent pe utilizarea unor tehnologii verzi precum electricitatea, combustibilii sintetici sau celulele cu hidrogen. În domeniul politic, Angela Merkel promite să facă tot posibilul pentru a întări democraţia în Germania dar şi în străinătate. Amintind de criza refugiaţilor, cancelarul Merkel a subliniat situaţia umanitară extrem de dificilă dar a atras atenţia că Berlinul susţine o imigraţie ordonată şi controlată dar şi înlăturarea cauzelor migraţiei şi combaterea traficanţilor de persoane, în acest sens fiind încheiat acordul UE-Turcia, mai scrie Der Spiegel. De cealaltă parte, fostul şef al Parlamentului European, Martin Schulz, s-a axat în campanie pe justiţie socială într-un moment în care germanii se bucură de creşteri salariale şi o rată minimă a şomajului, comentează The Express. „Într-o încercare de a atrage generaţia mai tânără, Schulz a spus că principala diferenţă în problema politicii interne între el şi Merkel o constituie problema pensiilor”. Campania lui Martin Schulz a început promiţător în acest an însă trei înfrângeri zdrobitoare la alegerile regionale, inclusiv în fieful SPD din Renania de Nord – Westphalia, l-au deviat din cursă, remarcă The Express. „Ce-mi pasă dacă nu sunt german?” se întreabă siteul Politico.ue şi arată că rezultatul votului va influenţa politica globală şi în special Uniunea Europeană. „Cea mai populată ţară din Europa şi cea mai mare economie a continentului va juca un rol determinant în viitorul Uniunii, pe care o va influenţa mai mult decât plecarea Marii Britanii în 2019. Viitorul cancelar al Germaniei va avea un cuvânt greu de spus în privinţa viitorului euro, a relaţiilor transatlantice şi a politicii europene de apărare”, mai scrie Politico.ue. Contextul global de securitate este în atenţia politicienilor şi a presei internaţionale în lumina celor mai noi ameninţări generate de Coreea de Nord. Un nou test făcut de Phenian, probabil cu o bombă cu hidrogen care poate fi transportată pe rachete balistice intercontinentale, lansează Statelor Unite şi aliaţilor săi o provocare mult mai puternică, scrie Japan Times. La Tokyo, premierul Shinzo Abe a calificat testul drept „absolut inacceptabil” şi a promis un răspuns dur la Naţiunile Unite. Preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei au cerut la unison sancţiuni europene mai dure la adresa Phenianului. Şi SUA anunţă noi sancţiuni pentru Coreea de Nord. Preşedintele american şi-a exprimat îngrijorarea că Phenianul continuă să sfideze comunitatea internaţională. Trump a calificat Coreea de Nord drept o „naţie ticăloasă” şi „o mare ameninţare şi o ruşine pentru China, care încearcă să ajute dar cu succes limitat”, scrie Reuters. Şi Rusia a condamnat testele nucleare ale Coreei de Nord însă a cerut Statelor Unite să nu răspundă prin forţă. Ministerul rus de Externe, citat de TASS, arată că „în situaţii de urgenţă trebuie să rămânem calmi şi să ne abţinem de la acţiuni care pot duce la escaladarea tensiunilor”. Depăşind sfera militară, Rusia vorbeşte de noi tensiuni diplomatice în relaţia cu administraţia de la Washington. Moscova a protestat oficial după ce administraţia americană a preluat trei clădiri care au aparţinut misiunii diplomatice ruseşti, invocând că şi Rusia a cerut reducerea personalului diplomatic american de pe teritoriul său. Ministerul rus de Externe, citat de TASS, a arătat că – cităm – „Considerăm aceste evoluţii drept un act extrem de ostil, o gravă încălcare de către Washington a legislaţiei internaţionale. Cerem Statelor Unite să returneze imediat clădirile diplomatice ruseşti. Altfel SUA vor purta întreaga vină pentru degradarea relaţiilor dintre ţările noastre”. Noi tensiuni se înregistrează şi pe axa Berlin – Ankara, după ce autorităţile germane au respins solicitarea Turciei privind îngheţarea bunurilor unor persoane din Germania, acuzate de oficialii turci de legături cu o organizaţie teroristă. Ziarul turc Hürriyet scrie că Turcia a trimis o listă cu 80 de persoane despre care autorităţile din Ankara susţin că ar face parte din mişcarea condusă de fostul imam Fethullah Gülen. Refuzul Berlinului de a îngheţa bunurile persoanelor specificate dar şi reţinerea în Turcia a încă doi cetăţeni germani au tensionat şi mai mult relaţiile deja încordate, comentează Hürriyet./fmatei/dsirbu
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
