Duminică a avut loc singura dezbatere televizată dintre cei doi candidaţi care sunt cotaţi cu cele mai mari şanse la alegerile federale din Germania, care vor avea loc în 24 septembrie. Cancelarul în exerciţiu, Angela Merkel este susţinută de coaliţia de centru dreapta CDU-CSU, iar contracandidatul acesteia, Martin Schultz de partidul social-democrat SPD.
Pentru cineva care este obişnuit cu climatul şi limbajul politic din România (şi în general din Europa de Est), unde fiecare competiţie electorală este deosebit de ascuţită, în care candidaţii își mobilizează propriul electorat cu lozinci cum că miza alegerilor este istorică, că trebuie să decidem între trecut şi viitor, între Est şi Vest, între dictatură şi democraţie etc., tonul reţinut al candidaţilor germani, discursul sec şi centrat pe soluţii, poate părea surprinzător. Cei doi s-au comportat mai degrabă ca niște parteneri, decât ca adversari politici (poate „challenger”-ul, Schultz a fost – mai ales la începutul dezbaterii – o idee mai agresiv, însă Angela Merkel nu a intrat în dispute personale, răspunsurile ei au fost echilibrate şi argumentate). Contracandidaţii nu a venit cu scenarii, nu au fabricat duşmani interni sau externi, nu au încercat să sperie electoratul cu puteri din umbră care ar avea agenţi locali etc. S-au rezumat doar la fapte şi la proiecte.
În ceea ce priveşte programele celor doi candidați, între acestea nu sunt diferenţe notabile. A devenit clar că oricine va câştiga alegerile dintre cei doi, va milita pentru o Europă mai unită şi mai puternică. Mesajul principal al candidaţilor a fost acesta: trebuie continuat proiectul european, iar competenţele UE trebuie extinse. Deşi nu au formulat-o direct, s-a putut deduce din discuţii că în interpretarea lor aceasta înseamnă şi o Europă cu două viteze, zona euro ar fi linia de graniţă dintre cele două – acest mesaj nu este tocmai pozitiv pentru România. Cancelarul Merkel a făcut o aluzie interesantă referitoare la finanţările europene. Ea a lăsat să se înţeleagă că la distribuţia acestora ar trebui să se ţină cont nu numai de situaţia economică a fiecărei ţări, dar şi de atitudinea lor faţă de principiile şi spiritul Uniunii Europene. În alt context, aceasta i-a criticat pe acei lideri europeni, care nu doresc să coopereze cu UE și duc o politică ostilă comunităţii europene. Au fost amintiţi personal prim-miniştrii ungar şi polonez, Orbán Viktor, respectiv Jarosław Kaczyński , ca exemple negative în acest sens.
Punctul cel mai vulnerabil al discursului Angelei Merkel a constituit criza refugiaţilor – pe care însă Schultz nu a dorit să-l exploateze în favoarea sa – întrucât în decurs de doar doi ani, în Germania au pătruns 1,5 milioane de refugiaţi. Cancelarul a admis că poate că s-au făcut şi greşeli, absolutizând prevederile Convenţiei de la Dublin (privind dreptul de azil n.r.) şi nu s-au ocupat suficient de taberele de refugiaţi din Iordania şi Turcia. A declarat că este nevoie de clarificarea şi înăsprirea legislaţiei, iar pe de altă parte a amintit că lipsa solidarităţii europene a amplificat această criză, arătând că în anul 2015 guvernul maghiar a blocat mii de refugiaţi în gara budapestană Keleti, creând o criză umanitară gravă acolo. În această situaţie, o guvernare creştină şi umanitară cum este cea germană, nu a avut altă soluţie decât acceptarea acestor oameni, fără a avea posibilitatea să verifice cât de temeinică este cererea acestora pentru a fi declaraţi refugiaţi.
Un alt subiect important al dezbaterii l-a reprezentat situaţia din Turcia. Ambii candidați au criticat politica preşedintelui Erdoğan, Merkel a afirmat pentru prima dată că UE ar putea să oprească finanţarea Turciei, iar Schultz susţinea, că în ipoteza alegerii lui, ar suspenda tratativele de aderare la UE ale Turciei. Referindu-se la acest subiect, Angela Merkel a declarat că acest lucru este posibil cu condiția ca și ceilalţi membrii ai Comisiei Europene să decidă la fel.
Dintre problemele de politică internă subiectul cel mai important a fost cel social. Martin Schultz a promis că va micşora impozitele familiilor care au un venit mediu de 3500 de euro cu 200-250 euro şi va acorda pentru fiecare copil un ajutor social de 150 euro.
Potrivit măsurătorilor făcute de posturile de televiziune ARD éi ZDF, câştigătoarea dezbaterilor a fost Angela Merkel (55%-35%, respectiv 32%-29%), pentru că a fost mai convingătoare şi a vorbit mai documentat.
Dezbaterea – chiar dacă nu în mod explicit – a avut un mesaj foarte important şi pentru România. A arătat modul în care se face o politică într-o democraţie consolidată: cu constructivitate, sinceritate, solidaritate, arătând respect faţă de parteneri, asumându-și nu numai rezultatele, ci şi greşelile. Monologul nu a luat niciodată locul dialogului, iar cei doi contracandidaţi au fost atenţi la argumentele celuilalt.
Autor: Székely Ervin, RADOR
