În Europa a funcţionat o reţea organizată de oamenii puterii din Azerbaidjan, care cumpăra politicieni şi jurnalişti pentru a îmbunătăţi imaginea ţării. Potrivit informaţiilor cotidianului britanic The Guardian, în perioada 2012-2014 ţara condusă cu mâna de fier a preşedintelui Ilhan Aliev – care este acuzat de o serie de organizaţii civice că a fraudat alegerile şi a creat un sistem dictatorial – a spălat prin bănci britanice aproape 3 miliarde de dolari, iar banii au fost utilizaţi pentru a corupe personalităţi influente şi pentru a cumpăra obiecte de lux.
Acest fond a fost creat de patru firme azere, dintre care două aparţineau familiei lui Yacub Eyyubov, viceprim-ministru al Azerbaidjanului. Sistemul prin care banii murdari proveniţi din Azerbaidjan erau spălați cu ajutorul unor firme off-shore şi a băncilor ruseşti, danezi şi britanici era foarte complicat, tocmai pentru ca autorităţile să piardă urma finanţatorilor şi a beneficiarilor, însă specialiştii portalului de investigaţie Átlátszó.hu au reuşit să descrie – cel puţin parţial – mecanismul. Cei care au creat sistemul au beneficiat de o reglementare bancară mai relaxată în Marea Britanie, fapt ce a permis ca la înființarea unor firme să nu apară numele adevăraţilor proprietari astfel, a fost foarte dificil să se identifice atât finanţatorii, cât şi beneficiarii fondurilor care primeau banii prin firme sau fundaţii interpuse. În acest caz s-a demarat o investigaţie de către organizaţia neguvernamentală Proiectul pentru Raportarea Coruptiei și a Crimei Organizate (Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP) care – având în vedere complexitatea cazului – cooperează cu jurnalişti de investigaţie inclusiv din România.
Printre beneficiarii actelor de corupţie figurează Eduard Lintner, fost deputat german (membru al Uniunii Creştin Sociale – CSU). Acesta a demisionat din parlament în 2010, dar a condus un birou de lobby în favoarea Azerbaidjanului şi a încasat suma de 819.000 de euro din fondul secret. Alt beneficiar a fost deputatul italian Luca Volonte, fost deputat italian şi fost vicepreşedinte al Partidului Popular European (EPP). Împotriva acestuia autorităţile judiciare italiene au început urmărirea penală pentru infracţiuni de corupţie şi spălare de bani. Potrivit cotidianului The Guardian acesta a primit două milioane de euro. Tot atât a fost mita pe care a primit-o producătorul CNN Eckart Sagert, sumă pentru care acesta ar fi trebuit să promoveze propaganda de stat a Azerbaidjanului. De altfel tot Sagert a făcut emisiuni în care i-a luat apărarea deputatului Volonte. Zmago Jelinčič Plemeniti, preşedintele Partidului Naţionalist Sloven (SNS) a primit „numai” suma de 32.000 de euro pentru a confirma că alegerile din Azerbaidjan au fost corecte. Kalin Mitrev, soţul Irinei Bokova care avea funcția de director general al UNESCO, a primit suma de 27.000 de euro, iar Bokova a organizat în Baku în anul 2013, sub egida UNESCO expoziţia fotografică cu titlul Azerbaidjan – ţara toleranţei. Pe lângă cei amintiţi, de bani au beneficiat şi politicieni din Azerbaidjan, dar au primit şi şcoli din Marea Britanie, diferite organizaţii din Turcia, Ungaria şi Emiratele Arabe Unite. Cel mai interesant aspect al cazului este că – potrivit OCCRP – inclusiv Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ar putea să aibă legătură cu acest caz. Numele unui partener de afaceri al preşedintelui – cel care construieşte turnul Trump în Baku – a apărut pe lista persoanelor care au primit bani din fondul secret.
Filiera maghiară
Portalul de investigaţii jurnalistice Átlátszó a descoperit că din banii spălaţi, 7 milioane de dolari au ajuns la o firmă a lui Eyyubov înregistrată în Ungaria. Totodată a mai primit bani o firmă înregistrată în Insulele Virgine Britanice: Velasco International Ltd. care a fost fondată de către o firmă off-shore, proprietatea unui avocat, cetăţean maghiar, Váradi László. Toate aceste tranzacţii s-au întâmplat exact în 2012, când Ungaria a extrădat Azerbaidjanului un militar azer, care la un centru de perfecţionare NATO din Ungaria, cu un topor și-a ucis un coleg de-al său din Georgia. Criminalul Ramil Sarafov în Azerbaidjan a fost graţiat, mai mult, avansat în grad şi sărbătorit ca un erou. La vremea respectivă, cotidianul Népszabadság a solicitat informații Ministerului de Externe ungar despre motivele extrădării lui Sarafov, iar răspunsul oficialilor din minister a fost că acest act s-a făcut la înţelegerea premierul maghiar Orbán Viktor cu preşedintele Azerbaidjanului Ilhan Aliev și ministerul nu a avut niciun rol în extrădare.
Autor: Székely Ervin, RADOR
