Un zăngănit de arme rău-prevestitor şi o serie de tensiuni politice atrag de mai multă vreme atenţia presei internaţionale, dar soluţiile se lasă încă aşteptate.
Mereu aflat în atenţia jurnaliştilor, Orientul Mijlociu continuă să rămână o zonă care nu duce lipsă de evenimente. Să începem cu Israelul, unde, potrivit publicaţiei „Jerusalem Post”, „Forţele de Apărare ale Israelului au lansat cele mai ample manevre din ultimii 20 de ani, manevre care mimează o ripostă în eventualitatea unui atac din partea militanţilor Hezbollah, aflaţi în sudul Libanului”. Un alt zar israelian, „Ha’aretz”, estimează însă că „armata israeliană îi poate învinge pe militanţii Hezbollah, dar realitatea este mai complicată”. Ziarul observă însă că „Hezbollah a înlocuit Siria, trecând pe locul întâi în topul pericolelor care ameninţă Israelul, dar directivele nu au fost niciodată explicite”. Referindu-se la acelaşi eveniment, publicaţia siriană „Al-Masdar” afirmă că, „deşi, în opinia militarilor israelieni, operaţiunea este menită să prevină un posibil război, manevrele nu exclud nici eventualitatea invadării unei ţări vecine, respectiv, a Libanului”.
Estul extrem al Asiei este însă măcinat de pericole care par mai iminente, Coreea de Nord fiind de mai mulă vreme ţara care stârneşte de altfel îngrijorarea întregii lumi. Şi totuşi, după cum relatează cotidianul britanic „The Guardian”, aflat în China, la reuniunea ţărilor din aşa-zisul grup BRICS, din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, „preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat că, cităm, ‘o escaladare a crizei nord-coreene ar putea provoca o catastrofă planetară cu mari pierderi de vieţi omeneşti. Nu există un alt mod de soluţionare a probemei nucleare nord-coreene decât un dialog paşnic”, ar mai fi spus preşedintele Putin, citat de acelaşi ziar. Pe de altă parte, după ce păreau să se deterioreze, relaţiile dintre SUA şi Coreea de Sud par să se mai fi ameliorat. „Trump îşi dă OK-ul pentru sporirea vânzărilor de armament către Coreea de Sud şi Japonia”, titrează cotidianul american „The Washington Post”. Iar un alt ziar american, „The New York Times”, afirmă că „premierul nipon Shinzo Abe a devenit ‘amicul’ cu care Trump discută despre criza nord-coreeană”. Citând-o pe ambasadoarea Statelor Unite la ONU, ziarul nipon „Asahi Shinbun” afirmă că, potrivit opiniilor sale, „Coreea de Nord ‘caută războiul cu lumânarea’, iar ambasadoarea a pledat pentru sancţiuni cât mai dure”.
În Europa, Germania se află în centrul atenţiei nu doar prin Angela Merkel, aflată în plină campanie eectorală, ci şi prin relaţiile sale cu Turcia. Dacă citim presa străină, constatăm că între cele două ţări s-a declanşat un adevărat război al declaraţiilor. „După ce Angela Merkel a anunţat că doreşte oprirea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, ministrul turc de externe a acuzat Europa că se întoarce la principiile care prevalau înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, şi anume, ‘barbari’, fascismul, violenţa şi intoleranţa'”, informează cotidianul belgian „Le Vif”. Ziarul francez „Le Monde” vorbeşte despre „un val de tensiuni între Turcia şi Germania”. Iar cotidianul spaniol „El País” opinează că, „în Germania, campania electorală agită dezbaterile pe tema aderării Turciei la UE”. Pentru ziarul turc „Hürriyet”, situaţia este însă cât se poate de clară. Iată şi câteva opinii: „Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi-a pus amprenta pe alegerile federale din Germania, atrăgând Berlinul într-o luptă în care niciodată n-ar fi vrut să se implice. Problema e că Merkel, care doreşte să câştige alegerile, şi-a găsit în Erdoğan un rival pe care nu ştie cum să îl abordeze. Mai mult decât probabil, situaţia va rămâne aceeaşi şi după alegerile din Germania”. Citând opoziţia, cotidianul german „Die Zeit” este laconic în privinţa Angelei Merkel: „Vorbeşte mult, dar nu face nimic or, tocmai asta îl întăreşte pe Erdoğan”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
