Dezbaterile controversate pe marginea cotelor de redistribuire a migranţilor, stabilite de Uniunea Europeană, nu se încheie odată cu decizia Curţii Europene de Justiţie, care a declarat legal acest sistem, respingând contestaţiile depuse de Ungaria şi Slovacia, anunţă EUObserver. Spre deosebire de Slovacia, care a acceptat sentinţa Curţii, Ungaria anunţă continuarea bătăliei împotriva cotei refugiaţilor, cu toate mijloacele juridice, deşi un recurs nu mai este posibil, menţionează Die Presse. Solidaritatea nu este „un meniu à la carte, ci un drum cu două sensuri”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citează Le Monde. Dacă s-a străduit, până acum, să încerce concilierea, Comisia intenţionează, de acum înainte, să ridice tonul faţă de capitalele care îşi înmulţesc diatribele împotriva Bruxelles-ului şi vor să se sustragă de la anumite reguli comune, atenţionează Le Monde. Este o victorie semnificativă a Bruxelles-ului, care readuce la suprafaţă dezacordurile adânci din cadrul blocului comunitar privind politica de migraţie, crede The Wall Street Journal. Din 2014, UE a primit peste 1,7 milioane de migranţi şi refugiaţi provenind din Orientul Mijlociu şi Africa, aminteşte L’Echo din Belgia, dar, după afluxul masiv din 2015, numărul de sosiri a scăzut în mod regulat. Comisia Europeană a precizat în luna iulie că în jur de 24.700 de persoane au fost transferate în afara Italiei şi Greciei, în cadrul planului de relocalizare, în loc de 160.000, cât fusese prevăzut.
Problema statutului juridic al cetăţenilor străini se află în centrul dezbaterilor politice în mai multe ţări. În Marea Britanie, premierul Theresa May susţine ideea unor noi controale asupra imigraţiei din UE, după Brexit, anunţă The Guardian. Motivul ar fi impactul migraţiei nete asupra populaţiei, a infrastructurii şi a accesului la servicii, a explicat May, însă experţii în migraţie au avertizat că trecerea imediată la un asemenea nou sistem ar face imposibilă ajungerea la un acord de tranziţie cu UE, adaugă The Guardian. În SUA, preşedintele Donald Trump a subliniat că nu se va răzgândi cu privire la decizia sa de a pune capăt programului Obama de garantare a amnistiei legate de deportare pentru imigranţii tineri, informerază The Washington Times. Imigranţii promit că vor lupta să rămână în SUA, iar apărătorii lor lansează campanii de ajutorare şi fac demersuri de contestare a deciziei, scrie revista Time.
Coreea de Nord promite să trimită „pachete-cadou” Statelor Unite, dacă Washingtonul nu va înceta cu „provocările”, a declarat ambasadorul ţării asiatice la ONU, citat de The New York Times. Ca răspuns, Washingtonul a pledat, împreună cu aliaţii săi, în faţa Consiliului de Securitate al ONU pentru sancţiuni „cât mai mari” contra Pyongyangului, adaugă The Washington Post. Analişti care au studiat imagini transmise de sateliţi cu locul unde sunt efectuate teste nucleare în Coreea de Nord au identificat numeroase alunecări de teren rezultate în urma exploziei nucleare de duminica trecută. Într-un articol postat pe website-ul american „38North”, citat de BBC, se arată că imaginile sugerează dislocări „mai multe şi mai vaste” decât la testele efectuate anterior. Testul a declanşat un cutremur de pamânt cu magnitudinea de 6,3 grade, resimţit în China.
La rândul ei, China a condamnat planurile Statelor Unite şi ale Coreii de Sud privind desfăşurarea a încă patru lansatoare de rachete defensive pe teritoriul sud-coreean, notează China Daily. Ministerul de Externe de la Beijing a precizat că sistemul anti-rachetă îmbunătăţit din Coreea de Sud ar periclita securitatea şi ar complica şi mai mult problemele în regiune. Rusia propune secretarului general al ONU să se alăture dialogului legat de situaţia din Coreea de Nord, anunţă Gazeta, de la Moscova. Totodată, preşedintele Vladimir Putin s-a exprimat împotriva unor noi sancţiuni contra nord-coreenilor, calificându-le drept „inutile şi ineficiente” şi avertizând că „angajarea într-o isterie militară”, cum a numit-o el, în jurul Coreii de Nord, „nu are niciun sens”, ci „poate să ducă la o catastrofă planetară”, citează La Libre Belgique. Putin s-a întâlnit cu preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi cu primul ministru japonez Shinzo Abe, în contextul Forumului Economic al Orientului, care se desfăşoară la Vladivostok, anunţă Russia Today. Rusia şi China vor negocieri cu partea nord-coreeană, deşi Statele Unite cer comunităţii internaţionale acţiuni punitive împotriva Pyongyangului. Moscova, Seulul şi Pyongyangul vor promova proiecte comune în Extremul Orient, anunţă Ria Novosti. „Valorificarea Extremului Orient va contribui nu doar la înflorirea părţilor implicate, ci şi la schimbarea Coreii de Nord, ceea ce va constitui o bază pentru realizarea legăturilor trilaterale”, a spus preşedintele sud-coreean.
În cel mai recent raport pe tema Siriei, anchetatorii ONU pentru drepturile omului acuză toate părţile implicate în conflict
de continuarea comiterii unor crime de război şi crime împotriva umanităţii, informează Stars and Stripes. Investigatorii critică forţele aeriene siriene pentru utilizarea gazului sarin, în timp ce forţele aeriene americane sunt acuzate de un atac la întâmplare, asupra unei moschei din apropiere de Alep, detaliază Le Soir. Echipa ONU a înregistrat utilizarea unor arme chimice de 25 de ori, de la începerea conflictului din Siria./czaharia/denisse
Cristina Zaharia – Rador
