Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a făcut apel pentru boicotarea benzinăriilor MOL România din cauza că prin intermediul acestora s-ar distribui hărţi cu Ţinutul Secuiesc autonom. Preşedintele Partidului Mişcarea Populară a mai declarat: „Sunt atâtea benzinării. Nu mai cumpăraţi benzină de la Mol pentru că nicio companie nu îşi poate permite să facă o campanie împotriva Constituţiei statului pe teritoriul căruia a fost primită. Cum să promovezi prin pliante distribuite în benzinăriile Mol autonomia Ţinutului Secuiesc, pe teritoriul unei ţări în a cărei Constituţie spune foarte clar că este stat unitar”. Din declaraţia lui Traian Băsescu nu rezultă cum a fost ilustrat caracterul autonom al Ţinutului Secuiesc în acele hărţi. Referitor la acest subiect, compania MOL România a dat următorul comunicat: „În urma mesajelor apărute în ultimele 24 de ore pe mai multe canale media legate de materialele de promovare turistică disponibile în anumite stații din rețeaua MOL România, compania dorește să facă următoarele precizări:
- MOL România are o politică prin care respectă comunitățile și minoritățile care trăiesc în diverse regiuni ale României, exemplu în acest sens fiind comunicările în diferite limbi din stațiile amplasate în aceste zone.
- În același timp, suntem o companie activă în domeniul mobilității, așa că foarte mulți turiști ne trec pragul în cele 208 stații pe care le avem în toată țara. În acest context, am dezvoltat o serie de hărți care promovează cele mai frumoase locuri din diferite regiuni. Hărțile despre care se menționează în aceste știri sunt o inițiativă turistică, iar prin acestea sunt evidențiate detaliat și într-un stil prietenos cele mai interesante puncte turistice ale diverselor regiuni ale țării.
- Facem precizarea că astfel de hărți există și în Moldova și în Brașov, toate având același scop, promovarea celor mai frumoase atracții turistice din zonă. În cazul de față, legenda hărții este redactată în patru limbi diferite, tocmai pentru a susține și mai bine scopul pentru care a fost realizat produsul, promovarea zonei.”
Acest incident relativ minor pune în discuţie un subiect mai vechi referitor la existenţa sau inexistenţa Ţinutului Secuiesc. Mai mulţi politicieni au obiectat la folosirea acestui termen, arătând că acesta contravine legislaţiei actuale, pentru că Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală nu cunoaşte această noţiune, unităţile administrativ-teritoriale ale ţării fiind judeţele, municipiile, oraşele şi comunele. Cu toate acestea, în mod informal, pentru identificarea unor regiuni istorice se folosesc termeni consacraţi, care nu definesc în sens juridic o unitate administrativ teritorială, dar totuşi reprezintă – după aspecte istorice sau culturale – o zonă geografică: Banatul, Vechiul Regat, Dobrogea, Ţara Bârsei, Ţara Oaşului etc.
Acceptarea Ţinutului Secuiesc în limbajul cotidian şi mai ales politic românesc în categoria amintită mai sus nu s-a întâmplat, sau cel puţin nu s-a generalizat. În limba maghiară termenul există de mult (Székelyföld) iar un important istoric şi scriitor, Orbán Balázs are o carte de referinţă numită Székelyföld leírása (Descrierea Ţinutului Secuiesc) care datează încă din 1868, dar apariţia acestui termen în limba română este relativ recentă (dacă ştiu bine în anii ’90 a fost folosit prima dată) şi folosirea lui s-a făcut foarte des în contextul unor proiecte politice controversate (autonomia Ţinutului Secuiesc). Acest fapt poate să explice confuzia – câteodată artificială – ceea ce caracterizează folosirea acestui termen.
Pe de altă parte, termenul este util nu numai maghiarilor. Zona denumită prin termenul de Ţinut Secuiesc are o identitate culturală aparte reprezentată prin port, tradiţie, folclor, dialect etc. Toate acestea nu pot fi descrise doar prin denumirea judeţelor Harghita şi Covasna pe de o parte pentru că acestea sunt noţiuni exclusiv administrative, fără valenţe culturale, iar pe de altă parte cele două judeţe nu se suprapun cu regiunea unde se găsesc acele specificităţi culturale despre care am vorbit mai sus.
Sigur, disputele politice în ceea ce priveşte investirea sau nu a unor zone ale ţării cu competenţe administrative lărgite vor continua (putem bănui că cu aceleaşi patimi ca până acum), dar pentru adversarii autonomiilor teritoriale ar fi o ţintă greşită să se lupte cu cuvinte şi nu cu idei.
Autor: Ervin Székely (RADOR)
