Distrugerile provocate de uraganul Irma în Statele Unite ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Rugaţi-vă pentru noi” – este apelul adresat de guvernatorul Floridei la apropierea monstruoasei furtuni tropicale botezate Irma – relatează Los Angeles Times. Aceeaşi gazetă americană menţionează că şi reşedinţa Mar-a-Lago a preşedintelui Trump a primit ordin de evacuare. Washington Post informează despre pagubele provocate de Irma şi notează că la apropierea furtunii care le ameninţa statul, doi legislatori republicani din Florida au votat împotriva legii privind ajutoarele pentru cei afectaţi de uragan. Potopul constituie un „test complet pentru infrastructura Floridei”, constată la rândul său New York Times, reliefând că „statul a amânat realizarea unor lucrări de întreţinere costisitoare”. Iar jurnalul britanic The Observer relevă că „Irma şi Harvey depun costurile negării schimbării climatice la poarta lui Trump”. „În vreme ce Statele Unite se confruntă cu al doilea dezastru meteorologic de proporţii în decurs de o lună”, explică gazeta britanică, „una din întrebările majore este dacă distrugerile provocate de uraganele Harvey şi Irma îi vor convinge pe Donald Trump şi administraţia sa de realitatea schimbării climatice”.
Tot din Londra, The Guardian scrie despre „Uriaşa serbare” organizată de conducătorul nord-coreean Kim Jong-un în cinstea cercetătorilor şi inginerilor care au contribuit la reuşita „măreţului eveniment de bun augur din istoria naţională”, adică testul nuclear lansat cu o săptămână în urmă. Editorialul din cotidianul nord-coreean Rodong Sinmun speră într-o înmulţire a „evenimentelor miraculoase” de felul celor două teste cu rachete balistice intercontinentale reuşite recent de Phenian, care conform oficiosului partidului au avut menirea de a „descuraja” presupusa intenţie a SUA de a „decapita” conducerea nord-coreeană. Vestea despre banchetul festiv survine în timp ce americanii au pregătit un text de înăsprire a sancţiunilor la adresa statului asiatic izolat, „în speranţa de a constrânge Phenianul să negocieze” o renunţare la programul său nuclear, relatează Le Monde cu precizarea că „Rusia şi China se opun rezoluţiei” iniţiate de americani. Totuşi, într-un interviu publicat de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, pentru reglementarea crizei nord-coreene, cancelarul german Angela Merkel propune o soluţie în stilul celei negociate cu Iranul, în care „Germania şi Europa să joace un rol foarte activ”. Iar The Guardian conchide că „Intervenţia cancelarului german reflectă alarma tot mai mare a Europei, că Donald Trump agravează o criză nucleară prin ameninţările repetate de a recurge la forţa militară împotriva Coreii de Nord şi încearcă să declanşeze o a doua, prin torpilarea acordului cu Iranul”.
Preocupate în continuare de Brexit, ziarele britanice comentează un interviu al fostului premier Tony Blair. „Marea Britanie poate controla imigraţia” şi fără o ieşire din Uniunea Europeană, reţine Financial Times din interviul cu fostul şef al laburiştilor, iar The Telegraph evidenţiază că „Tony Blair face apel la parlamentari şi la membrii guvernului de la Londra să ia poziţie împotriva Brexit, sugerând că îşi propune să creeze un nou partid politic” pentru a iniţia un al doilea referendum.
Un exerciţiu electoral de proporţii a avut loc duminică în Rusia, unde alegătorii au fost chemaţi la urne „în 82 din cele 85 de regiuni” ale federaţiei, relatează publicaţia Rosbalt. Au fost organizate „5.800 de alegeri şi referendumuri pentru a fi acordate aproximativ 36.700 de mandate”, detaliază Rosbalt. În fine, ziarul rus Izvestia scrie despre „scandalul provocat de noua lege a învăţământului” din Ucraina, conform căreia începând din anul 2020, educaţia şcolară se va face exclusiv în limba ucraineană. Legea „ar putea deteriora relaţile Kievului cu cei mai importanţi aliaţi ai săi”, anume Ungaria, România, Polonia, Cehia şi Slovacia, remarcă Izvestia. Iar publicaţia Regnum notează că „Ministerul român de Externe a reamintit de Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată şi de Ucraina, în conformitate cu care statele se angajează să respecte drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv la instruirea în limba lor maternă”. În prezent, în regiunile Transcarpatia şi Cernăuţi „funcţionează 75 de şcoli cu predare în limba română, unde învaţă peste 16.000 de elevi”, precizează aceeaşi publicaţie online, cu menţiunea că „după Bucureşti şi Budapesta, Chişinăul a criticat legea ucraineană privind educaţia”.
Adriana Buzoianu, RADOR
