După cum v-am informat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins plângerile făcute de Ungaria şi Slovacia prin care contestau legalitatea acceptării cotelor obligatorii de imigranţi stabilite pentru fiecare stat membru UE de către Comisia Europeană. În urma deciziei, prim ministrul Slovaciei, Robert Fico a declarat că ţara sa respectă decizia Curţii şi îi va primi pe imigranţi. În schimb Ungaria – prin vocea ministrului de externe, Szíjjártó Péter – a declarat că decizia instanţei este „revoltătoare, iresponsabilă şi inacceptabilă”. El a spus că Ungaria va lupta în continuare împotriva cotelor impuse şi că abia acum începe lupta adevărată, iar în privinţa imigranţilor a declarat că aceştia nu vor fi primiţi de Ungaria, pentru că decizia Curţii „nu se referă la acest lucru”.
Prestigiosul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediţia sa electronică de duminică a scris că s-a realizat un consens european în privinţa acceptării cotelor de imigranţi. Publicaţia a subliniat atitudinea pozitivă a statelor din grupul Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) care au întrodus conceptul de „solidaritate flexibilă” în tratarea problemei. Ziarul de orientare conservatoare citând surse anonime a scris că însăşi premierul maghiar Orbán Viktor în cerc restrâns a dat de înţeles de mai multe ori că este dispus să-și regândească poziţia în legătură cu cotele obligatorii de imigranţi. Singura problemă – potrivit ziarului – a rămas alegerea momentului la care să fie făcută publică decizia comună. Având în vedere că în Ungaria se vor organiza alegeri în primăvara anului viitor, probabil că anunţul comun va fi făcut după această dată, pentru a nu afecta şansele de reușită ale lui Orbán în alegeri.
La doar o zi după apariţia acestei informaţii, purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar Kovács Zoltán a dezminţit categoric informaţiile FAZ pe care le-a calificat „simple baloane electorale”. El a spus că pentru Ungaria problema cotelor este o chestiune de principiu pentru că este vorba despre suveranitatea ţării. „După părerea noastră este inacceptabil ca alţii să decidă pe cine primim sau nu în ţara noastră”.
Vizavi de acest punct de vedere au apărut imediat reacţii din Germania. Ministrul justiţiei în guvernul federal, Heiko Maas a declarat pentru agenţia de presă DPA că dacă Ungaria nu va respecta decizia Curţii de Justiţie a UE, atunci trebuie oprită finanţarea europeană a Ungariei. Mai mult, chiar şi Angela Merkel a avut o poziţie tranşantă în acest caz. Cancelarul german a afirmat că nu se poate accepta ca o ţară să nu respecte decizia CJUE. Întrebată fiind dacă acest lucru înseamnă că Ungaria trebuie să părăsească UE, Merkel a declarat: „Aceasta înseamnă că este vorba despre o problemă de bază foarte importantă, pentru că Europa reprezintă un spaţiu al statului de drept. Despre acest lucru va trebui să vorbim la Consiliul Europei în octombrie”.
Vineri dimineaţă, în cadrul unui interviu radiofonic, prim-ministrul Orbán Viktor s-a exprimat mult mai nuanţat în legătură cu decizia CJUE. El a arătat că a luat act de hotărârea Curţii, dar Ungaria nu-și va modifica politica faţă de imigranţi. Referitor la aceste cote, are o viziune exact ca şi colegul său, Robert Fico. Nu ştim însă, dacă această declaraţie înseamnă implicit acceptarea cotelor de imigranţi – ca în cazul lui Fico – sau nu.
Am putea interpreta comportamentul Ungariei în această privință ca pe un experiment. Pentru Orbán Viktor, politica antiimigraţie este principalul său subiect electoral. Primirea de imigranţi ar avea un impact electoral dezastruos pentru el şi guvernul său. Ar însemna că mult-clamata independenţă şi suveranitate a Ungariei faţă de Bruxelles nu este credibilă, dacă nici măcar într-o problemă cardinală (din punctul lui de vedere) nu a reuşit să-și impună poziţia. Ar mai însemna că referendumul organizat în toamna anului trecut pe acest subiect a fost nelegal, iar campania antiimigranţi: afişe, gardul şi cheltuirea de resurse materiale şi umane a fost ineficientă. În aceste condiţii guvernul maghiar a încercat să forţeze posibilităţile – s-a dus până la extrem – sperând că va reuşi să scape de respectarea hotărârii Curţii. Este limpede de înțeles că nu este vorba despre acceptarea a 1294 imigranţi (câți ar trebui să vină în Ungaria), ci – aşa cum a spus purtătorul de cuvânt Kovács – este vorba despre un principiu. Se pare însă că experimentul unguresc nu va reuşi. Orbán cel mult printr-un exerciţiu comunicaţional bine construit va reuşi să limiteze consecinţele eşecului. Uniunea Europeană deține mijloace eficiente – în primul rând controlul finanţării – pentru a obliga statele membre să respecte deciziile adoptate în comun.
Ervin Székely
RADOR – 12 septembrie
