Caracterizat de presa internaţională drept o viziune integraţionistă extrem de ambiţioasă, discursul despre starea Uniunii susţinut miercuri de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, continuă să genereze reacţii din partea statelor membre UE, cele mai multe fiind moderate sau chiar sceptice. „Statele UE reacţionează cu răceală la ideile lui Juncker” titrează EuObserver, în timp ce Financial Times consideră că viziunea asupra unui viitor federal va pune Bruxelles-ul în conflict cu statele membre rebele. În locul încurajării excepţiilor naţionale, Juncker doreşte ca proiectele-cheie ale UE – zona euro, uniunea bancară şi spaţiul Schengen – să devină „regula” în Uniune şi propune un model unic de integrare în care energiile Uniunii vor fi concentrate pe interesele curentului majoritar şi mai puţin pe câţiva nemulţumiţi, explică Financial Times.
Le Monde consideră că ambiţiile lui Juncker sunt realiste, fiind o cale de mijloc între „lirismul european” al lui Emmanuel Macron şi „prudenţa contabilă” a Angelei Merkel. Împărtăşind din viziunea germană importanţa menţinerii UE drept un pol de competitivitate într-o economie mondială globalizată şi din viziunea franceză importanţa menţinerii unei protecţii sociale ridicate pentru muncitori, Juncker recunoaşte totodată şi problema majoră cu care se confruntă UE, şi anume linia de fractură care desparte vestul de estul continentului pe chestiunea democraţiei şi pe cea a imigraţiei, detaliază Le Monde.
Reacţia Berlinului a fost una călduţă, remarcă Handelsblatt, comentând că deşi de obicei respinge imediat propuneri precum numirea unui ministru de finanţe european sau crearea unui Fond Monetar European, acum guvernul german a lăudat discursul lui Juncker ca fiind unul „important şi care priveşte în perspectivă”, dar a subliniat şi riscurile unor măsuri pripite în această direcţie. Astfel, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble cere ca extinderea zonei euro să se facă atent, explicând că o astfel de extindere ar cuprinde şi ţări „irascibile” precum Ungaria şi Polonia, dar şi ţări mai sărace, precum Bulgaria şi România care trebuie să fie cu toate pregătite să suporte consecinţele unei astfel de decizii, notează Süddeutsche Zeitung. În plus, publicaţia elenă Protagon subliniază că exemplul negativ al Greciei încă planează asupra Europei şi avertizează că pentru a evita să ajungă în situaţia Greciei, ţările care doresc să adere la zona euro trebuie să-şi construiască mai întâi o bază sănătoasă pentru finanţele publice şi economiile lor.
„Euro şi Schengen pentru toţi?” se întreabă de la Viena cotidianul Die Presse, în timp ce Der Standard detaliază că politicienii austrieci, în frunte cu cancelarul şi ministrul de externe, se opun acestor propuneri, subliniind că trebuie îndeplinite mai întâi condiţiile de aderare la aceste zone. The Local Germany notează că şi ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, se opune admiterii prea curând a unor ţări precum România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, susţinând că „sincer vorbind, mai este încă un drum lung de parcurs”. Pe de altă parte, în ciuda apelurilor Comisiei Europene de a normaliza situaţia, Germania, Austria, Franţa, Danemarca şi Norvegia susţin menţinerea posibilităţii ca ţările din Spaţiul Schengen să impună oricând controale la graniţele lor, măsură introdusă în 2015 din cauza crizei refugiaţilor, notează The Copenhagen Post.
Cu toate acestea, „România își va înteți eforturile pentru Schengen după unda verde primită de la Juncker”, după cum titrează Bloomberg. Agenţia detaliază că, potrivit ministrului afacerilor europene Victor Negrescu, autoritățile de la București vor trece la o „abordare mai anticipativă” pentru a convinge Germania, Franța și Olanda să renunțe la a mai condiționa de criterii politice intrarea în zona de liberă circulaţie. Bloomberg preia şi asigurările Bucureştiului că din punct de vedere tehnic, România este pregătită deja „de mulți ani” să securizeze partea de frontieră externă UE ce îi revine cu Ucraina, Moldova și Marea Neagră.
„La porţile Uniunii Europene, armata rusă îşi arată muşchii”, constată Courrier International, explicând că Rusia a lansat joi ample manevre militare comune cu Belarus, pe care insistă să le prezinte ca fiind „pur defensive”, dar care sunt denunțate drept o demonstrație de forță de către unii membri ai NATO. Desfăşurarea a mii de trupe, tancuri şi aeronave stârneşte agitaţie şi îngrijorare în Europa, constată Washington Times, după ce membri ai Alianţei Nord-Atlantice, printre care ţările baltice şi Polonia, au criticat lipsa de transparenţă din jurul exerciţiilor şi au ridicat dubii asupra intenţiilor reale ale Moscovei. De altfel, NATO se află deja în alertă, întărind trupele la frontierele externe ale Alianţei, constată Financial Times. Observând îngrijorarea iscată în Occident, agenţia rusă Tass oferă o serie de date tehnice despre aceste exerciţii, pe care le prezintă drept manevre pur defensive, un scenariu de luptă împotriva terorismului. Publicaţia Sputnik vorbeşte despre un „val de isterie” creat în Occident în jurul exerciţiilor militare Rusia-Belarus, precizând că acuzaţiile de lipsă de transparenţă sunt considerate de Kremlin drept provocatoare.
(Carolina Ciulu – RADOR)
